Bilanţ la final de mandat. Ce a făcut Doina Pană în funcţia de ministrul al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii
Bilanţ la final de mandat. Ce a făcut Doina Pană în funcţia de ministrul al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii
Bilant la final de mandat. Ce a facut Doina Pana in functia de ministrul al Apelor, Padurilor si Pisciculturii
Bilant la final de mandat. Ce a facut Doina Pana in functia de ministrul al Apelor, Padurilor si Pisciculturii

Ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Doina Pana, va fi inlocuita in Guvernul Ponta IV de Gratiela Gavrilescu, al carei portofoliu va fi de Ministru al Mediului, Apelor si Padurilor. Pana a preluat portofoliul in luna martie, succedandu-i in functie Luciei Varga.

Principala preocupare a ministrului Doina Pana in perioada in care a condus portofoliul Apelor, Padurilor si Pisciculturii a fost aceea de a trece de Parlament Codul Silvic, pana la finalul lui 2014, si de a impiedica defrisarile ilegale, prin implementarea sistemului informatic Radarul Padurilor.

Cu toate ca, in calitate de ministru, avea responsabilitatea de pune punct jafului din padurile romanesti si retrocedarilor abuzive, Doina Pana nu a sustinut demiterea directorului Romsilva, in ciuda scandalului recent de retrocedari abuzive care ar fi adus prejudicii de circa 300 de milioane de euro.

Ministrul pleaca, Codul Silvic ramane neadoptat

Dupa bilantul sumbru al jafului facut in anii de dupa Revolutie in padurile romanesti facut de Curtea de Conturi, cu 80 de miliarde de metri cubi de lemn taiat ilegal, urcat in camioane si vandut in Nordul Africii si in alte state europene, un fond forestier micsorat cu peste 3 milioane de hectare si aproape 562.000 de hectare de paduri din proprietatea statului care au trecut sau urmau sa treaca abuziv in proprietate privata, s-a hotarat modificarea Codului Silvic in vigoare, adoptat in anul 2008 (legea 46/2008).

Ministrul Lucia Varga, a propus in mandatul sau, adoptarea unui nou Cod Silvic. Proiectul a fost dezbatut public si era asteptat sa ajunga in fata Guvernului la mijlocul lunii mai 2013 si apoi sa fie pus in vigoare.

In Guvernul Ponta III, responsabilitatea stoparii defrisarilor ilegale si a retrocedarilor abuzive a cazut pe umerii succesoarei lui Varga, Doina Pana. Codul Silvic propus de Varga a fost respins de deputati, iar Pana a propus propriul Cod Silvic. Ea a promis, totodata, ca acesta va fi adoptat pana la finele anului in curs.

MARELE JAF DIN PĂDURE. Doi deputati spun ca au gasit solutiile care vor salva codrii si vor revigora economia
Drumul Codului Silvic al lui Pana prin Parlament a fost unul lung si nu s-a incheiat inca, cu aproape trei saptamani inainte de sfarsitul lui 2014. Nimeni nu mai pomeneste acum nimic de el, desi a trecut de comisiile de mediu si de agricultura si a starnit numeroase critici atat din partea opozitiei, cat si din partea Camerei de Comert Americane din Romania.

Principalele prevederi ale noului Cod Silvic care au dus la dezbateri intense se refereau la excluderea din fondul forestier national a jnepenisurilor, a pasunilor impadurile si a perdeleleor forestiere de protectie, criticate ca fiind modificari care ar putea reprezenta o portita pentru defrisari. Alta modificarea pusa sub semnul intrebarii aceea de a injumatatii suprafata pe care Romania se angajeaza sa o impadureasca pana in 2030. Pana a explicat ca a facut aceasta propunere pentru ca actualele obiective „sunt cifre neviabile”.

Care au fost rezultatele Radarului Padurilor

O alta initiativa pusa in vigoare in perioada mandatului Doinei Pana este sistemul informativ de prevenire a taierilor ilegale Radarul Padurilor. Acesta monitorizeaza, in timp real, traseul lemnului de la plecarea acestuia din padure si pana la momentul in care acesta este transformat in mobila sau iese din tara. Practic, toate transporturile de lemn se fac obligatoriu, din octombrie, folosind Radarul Padurilor, iar orice persoana poate semnala la numarul 112 transporturile banuite a fi ilegale, cu ajutorul numerelor de inmatriculare ale masinilor in care este transportat lemnul.

In primele 15 zile de la lansarea sistemului au fost descoperite 172 de transporturi ilegale, cele mai multe dintre acestea in judetele Brasov, Sibiu, Gorj si Hunedoara. In aceeasi perioada doar 9.000 de agenti economici au cerut acorduri de transport pentru lemn, iar cateva mii de firme au disparut, ceea ce a ridicat unele semne de intrebare legate de activitatea lor de pana la acea data, dupa cum a explicat Pana.

In perioada 9-25 noiembrie romanii au pus si ei mana pe telefon, au apelat 112 si au facut sesizari cu privire la transporturi banuite a fi ilegale. Aceste sesizari au dus la aplicarea unor amenzi contraventionale de 107.150 de lei si la confiscarea a aproape 300 de metri cubi de lemn, potrivit datelor obtinute recent de gandul din partea ministerului.

Romanii au actionat impotriva hotilor de lemne. Care sunt primele rezultate ale Radarului Padurilor si cum poti salva BRADUL DE CRĂCIUN cu un simplu telefon

Radarul Padurilor este un sistemul este alcutuit din din doua componente WT (woodtrackoing) si IWT (iwoodtracking). WT este destinata atat ocoalelor silvice de stat si private, cat si operatorilor economici ce exploateaza, transporta si comercializeaza material lemnos. Aplicatia se instaleaza pe telefonul mobil, iar la momentul incarcarii materialelor lemnoase in mijloacele de transport se introduc in sistem datele de pe avizul de expeditie. Acestea sunt transmise catre un server si memorate.

Aplicatia verifica daca documentele de insotire au fost procurate legal si genereaza un cod unic asociat acelui aviz. Abia dupa ce procedura este aplicata masina cu lemn poate pleca la drum. Lemnul nu poate intra, de asemenea, intr-un depozit fara verificarea codului unic.

Daca datele nu sunt corecte, aplicatia nu genereaza codul, iar din server se emite un mesaj de avertizare pentru utilizator si o alerta pentru organele de control.

IWT este componenta sistemului destinata organelor de control.

Momentul „Fa, Doina”

In timpul inundatiilor din aprilie, Doina Pana a fost vizata de o gafa a premierului Victor Ponta intens mediatizata de presa. S-a relatat ca, intr-o vizita facuta la zonele inundate din judetul Teleorman, premierul i s-ar fi adresat ministrului Apelor, Padurilor si Pisciculturii spunand „Tu ce faci, fa, Doina, aici? Aveai chef de niste inundatii?”.

PRIMA REACTIE a ministrului Apelor dupa momentul „fa, Doina”

Pana a declarat ulterior ca Ponta nu i s-a adresat niciodata cu „fa” si ca nu a auzut acest cuvant in vocabularul premierului. Ea a spus, totodata, ca Ponta i se adreseaza cu „mai”. Ulterior, si Victor Ponta a declarat ca a folosit cuvantul „mai” atunci cand a vorbit cu Pana.

Doina Pana are datorii de 32.500 de euro

Fostul ministru al Apelor, Padurilor si Pisciculturii are, potrivit declaratiei de avere depuse in martie, un teren intravilan de 1.500 de metri patrati in Bistrita Bargaului, doua apartamente in Bistrita si in Cluj-Napoca si o casa de vacanta in Bistrita Bargaului.

Ea are datorii de 32.500 de euro la Alpha Bank, printr-un contract semnat in 2007, scadent in 2027.

Salariul primit din functia de ministru delegat era de 64.356 de lei. La veniturile lui Pana se adaugau si 7.200 de lei de pe urma inchirierii apartamentului din Cluj si o diferenta de salariu de 978 de lei de la un colegiu tehnic din Bistrita.

Doina Pana s-a nascut in mai 1957 in comuna Matei din judetul Bistrita-Nasaud. Ea este licentiata in electrotehnica, profesia sa de baza fiind de inginer electrotehnist, cu un master in Administratie Publica. Pana a lucrat, dupa absolvirea facultatii, la Fabrica de Hartie din Prundu Bargaiului, dupa care s-a mutat la o alta fabrica din Bistrita.

Fostul ministru a lucrat timp de aproape trei decenii in invatamant, fiind in ultimii ani director adjunct al Colegiului Infoel din Bistrita.

Pana a detinut in 2008, timp de opt luni, functia de secretar de stat in ministerul Educatiei si a fost numita pentru o scurta perioada de timp inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Bistrita-Nasaud.

Ea a detinut mai multe mandate de consilier judetean si a candidat pentru Parlamentul European.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here