Volunteers of the NGO 'Canarias Libre de Plasticos' (Canary Islands free of plastics) carry out a collection of microplastics and mesoplastic debris to clean the Almaciga Beach, on the north coast of the Canary Island of Tenerife, on July 14, 2018. (Photo by DESIREE MARTIN / AFP) (Photo credit should read DESIREE MARTIN/AFP/Getty Images)

Poluarea cu plastic a ajuns să fie privită drept o provocare globală pentru generația noastră. Pentru că nu am învățat încă să utilizăm eficient acest material, economia globală pierde anual între 70 șii 105 miliarde de euro!

Despre cât plastic vorbim, de fapt?

În anul 2017, se estima că producția de plastic a atins 350 milioane de tone, la nivel mondial. Din anii ‘50 și până astăzi, omenirea a produs circa 8399 de milioane de tone de materiale plastice, dintre care peste 70% au ajuns la groapa de gunoi sau au fost incinerate. Prin comparație, cantitatea totală de plastic care a fost reciclată până în prezent este de doar circa 9%.

Pe teritoriul Uniunii Europene sunt debarasate anual între 75,000 si 300,000 tone de plastic. Vestea proastă este că producția de plastic va crește substanțial în următorii 10 ani, cot la cot cu dezvoltarea consumerismului, pentru care plasticul este o componentă esențială.

Poluarea cu plastic a ajuns să fie atât de răspândită încât, conform unor studii, există motive să credem că majoritatea dintre noi avem deja microparticule de plastic în organism. În urma unui experiment realizat de doi austrieci, în 2018, s-a descoperit că ingerăm, în medie, între 800 și 1000 de particule de plastic zilnic. Experimentul a fost realizat în felul următor: timp de o săptămână 8 participanți din țări diferite (Rusia, Japonia și câteva țări din Europa) au fost rugați să-și noteze într-un carnețel tot ceea ce mănâncă. În tot acest timp, cercetătorii austrieci au analizat mostre din fecalele participanților și au descoperit că ele conțineau  circa 20 de microplastice la fiecare 10 grame analizate. 

UEG week Vienna 2018 – Interview with Philipp Schwabl (Press Briefing Presenter)

Chiar dacă cei doi cercetători, Philipp Schwabl și Bettina Liebmann, nu au putut determina sursa exactă a micro plasticelor, cum au ajuns ele în organism și nici efectele lor asupra sănătății, prezența acestora în corpul uman ne dă motive de îngrijorare. Putem spune, fără să ne înșelăm, că plasticul a ajuns peste tot în natură. Faptul că nu îi cunoaștem și monitorizăm efectele asupra corpului uman, nu înseamnă că ele nu există ori nu se manifestă. 

Cert este că, la păsări și la unele animale acvatice, prezența microplasticelor în tractul digestiv a fost demonstrată că le afectează abilitatea de a digera mâncarea. În unele specii de pești, plasticul adunat în organele acestora a provocat inflamații și daune fizice, prin faptul că a zdrobit unele celule ca urmarea a faptului că aceste microparticule de plastic s-au precat de pereții organelor. În ciuda acestor observații realizate în lumea animală, agenția europeană SAPEA (Science Advice for Policy by European Academies) a publicat un raport prin care a declarat că plasticul nu reprezintă, momentan, un pericol sigur pentru sănătatea umană. Ei recunosc totuși că această concluzie a fost atinsă ca urmare a lipsei unor studii și măsurători aprofundate, fără de care este dificil de evaluat pericolul real. 

Ironia face ca plasticul să fie un derivat al petrolului, care este o materie organică, naturală. Însă procedeul prin care este obținut plasticul face ca legăturile de carbon din acesta, de la nivel molecular, să fie mai puternice decât este observat de obicei în alte elemente din natură. Asta înseamnă că organismele care în mod obișnuit descompun materia organică nu știu cum să descompună plasticul.

Videoclipul aparține Sci-Wise

Din păcate, societatea noastră, constant stimulată să consume cât mai mult, trebuie să facă eforturi substanțiale pentru a evita plasticul. Mai toate produsele alimentare sunt ambalate în plastic. Toate comenzile primite prin curier sunt învelite în plastic. Majoritatea cumpărăturilor din magazine sunt livrate într-o pungă de plastic. Iar industria, axată pe atingerea unor cifre de profit cât mai mari, nu are nici un motiv să se ne ofere prea curând o alternativă. 

Ce putem face noi? Ne putem informa, putem conștientiza problema, putem discuta și dezbate, iar data viitoare când mergem la cumpărături putem REFUZA punga de plastic

Eu voi spune NU pungii de plastic. Tu?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here