Tantari
Tantari

Sunt putine lucruri asupra carora cei mai multi oameni se pun de acord, insa antipatia pe care o avem cu totii pentru tantari este unul din acele lucruri. Bazaitul enervant, insistenta cu care-ti tiuie pe langa urechi, piscaturile enervante si mancarimile, chiar alergiile, ne fac sa dormim vara cu pliciul pe noptiera si bandana de Rambo, mereu pregatiti pentru razboi.

Nu multi oameni stiu, insa, ca tantarii castiga detasat. Ei sunt creaturile care au omorat cei mai multi oameni din istorie si continua s-o faca, indirect, purtand diverse virusuri, cum ar fi cel al malariei sau al tifosului, dar si alte boli. Oamenii de stiinta se lupta sa controleze aceasta problema, mai ales in tarile din Africa, unde riscul de imbolnavire este foarte ridicat.

Au fost puse la incercare sute de metode pentru a scapa de micii teroristi cu aripi. S-au inventat capcane care folosesc dioxid de carbon pentru a-i atrage, lasere si nano-tehnologii care sa-i extermine, dar s-au incercat si metode foarte simple si rudimentare, cum ar fi indepartarea lor cu sosete murdare sau acoperirea apei din latrine cu bile din polistiren expandat, care sa impiedice tantarii sa-si depuna ouale.

Ultima cale prin care incearca cercetatorii sa-i controleze este genetica. Astfel, ei spera sa reduca populatiile de femele, care se hranesc cu sange in perioada reproducatoare, pentru a avea proteinele necesare depunerii oualor, proces care necesita cantitati mari de energie.

Geneticienii au actionat relativ simplu: au blocat gena tantarilor care producea acea enzima care facea digestia sangelui posibila. Daca organismul tantarului nu mai produce aceasta enzima, sangele nu mai poate fi descompus in elemente pe care corpul sa le absoarba, ramane in interior, iar tantarul moare lent si in chinuri.

Solutia pare optima, insa mai este un element al problemei: cum sa se produca aceasta schimbare in genomul tantarilor, fara a-i manipula individual? Aceasta este problema pe care trebuie sa o rezolve oamenii de stiinta pentru a putea folosi eficient aceasta metoda. Ei incearca sa compuna o solutie care sa contina ARN si care sa poata fi pulverizata sau comprimata intr-o pastila, semnand sentinta tuturor tantarilor care intra in contact cu ea.

Sunt sigura ca va bucurati auzind toate astea si va frecati mainile nerabdator, gandindu-va ca scapati de o pacoste. Trebuie sa ne gandim, totusi, in perspectiva. Noua nu ne aduc nimic bun tantarii, insa larvele lor si chiar adultii sunt personaje importante in ecosistem si sursa de hrana pentru o lista foarte lunga de alte vietuitoare. Natura este foarte fin calibrata. Un atac genetic de genul acesta, desi pare benefic, poate dauna grav balantei naturale, dupa cum au demonstrat alte interventii, cum ar fi specii straine care le-au decimat pe cele endemice sau albinele africane care omoara in fiecare an cativa oameni. Joaca de-a Dumnezeu are consecinte, ca sa nu mai vorbim de karma, daca tot folosim metafore religioase.

Eu propun sa ne pastram in continuare pliciurile aproape, sa actionam ceva mai putin invaziv in astfel de probleme. Data viitoare cand mai auziti tiuit in urechi, ganditi-va ca acolo e o mamica la “cumparaturi”. Si folositi pliciul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here