Produsele care pot fi exploatate durabil in ariile naturale si seminaturale trebuie sa fie valorificate la maximum, sustine cercetatorul stiintific Ion Barbu.
Aceasta este de altfel si prima recomandare a cercetatorului Ion Barbu facuta joi, la Tulcea, dupa doi ani de implementare a studiului „Gestionarea fondului natural in sud-estul Romaniei”, finantat de Consiliul National al Cercetarilor Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS). „Din punctul nostru de vedere, trebuie avuta in vedere maximizarea valorificarii produselor care pot fi exploatate durabil in toate zonele dominate de sisteme naturale si seminaturale, pentru ca situatia din acest moment este in defavoarea populatiei locale si spre ruina economica a zonei”, a declarat cercetatorul Ion Barbu.
In opinia sa, resursele cinegetice, in special cele de ursi, trebuie avute in vedere in ceea ce priveste maximizarea valorificarii, cu atat mai mult cu cat populatia acestei specii de vanat si-a modificat deja comportamentul. „In zonele de aglomerare turistica, ursii si-au schimbat comportamentul si prefera sa umble in rucsacii turistilor, in loc sa alerge dupa vanatul clasic.
Este, in opinia cercetatorilor, o consecinta grava a unei politici, dusa timp de 60 de ani, de protejare excesiva a acestei specii” – este de parere Ion Barbu. Astfel, daca in ultimii 60 de ani, populatiile de cerbi si caprioare au crescut de 50 de ori, cele de ursi au crescut de 160 de ori.
Daca efectivul optim de ursi din Romania este de 2.500, numarul exemplarelor din aceasta specie este de circa 6.000. Din aceste motive, cercetatorul considera ca autoritatile ar trebui sa puna in balanta castigurile din protejarea speciei si pierderile pe care le produce mentinerea masurilor de protectie in ecosistem. „Ursii rod copacii si afecteaza starea acestora producandu-le boli iar situatia reclama o decizie politica.
In Ungaria, numai din urma vanatorilor straini se castiga anual 25 de milioane de euro.
Potentialul nostru de a atrage din aceasta ocupatie un venit la bugetul de stat este cel putin la fel de mare’ – a adaugat cercetatorul Ion Barbu.
In ceea ce priveste protectia padurilor, specialistul a declarat ca organizatiile care fac campanii de protejare a acestora pot fi caracterizate drept extremiste, societatea civila fiind, in opinia sa, neinformata. „Limitarea exploatarii masei forestiere este ca in cazul unui cani care se umple. Nu exista o curba de acumulare iar, odata umplut paharul, apa se varsa. Asa este si cu arborii care nu pot acumula decat pana la o anumita limita dioxidul de carbon.
Taind arborele la timpul potrivit, noi nu facem nimic altceva decat sa oferim masa lemnoasa de calitate si sa crestem in acelasi timp capacitatea ecosistemului de a stoca in continuare dioxid de carbon’ – a mai spus cercetatorul Ion Barbu.
El a adaugat ca aceasta constatare stiintifica se poate extinde si la resursele piscicole si stuficole din Delta Dunarii. „Toate plantele din Delta au ajuns la o limita la care nu mai acumuleaza.
Ele trebuie taiate pentru a face loc unei alte generatii si in acelasi mod se poate vorbi si despre resursele de peste si cele stuficole.
Noi trebuie sa valorificam resursele regenerabile inainte de colaps si, conform unui dicton francez vechi de peste o suta de ani, trebuie sa imitam natura si sa-i grabim opera’ – a considerat cercetatorul Ion Barbu.
O alta recomandare a specialistilor care se afla alaturi de Ion Barbu in aceasta perioada in judetul Tulcea este rentabilizarea sistemului de gestionare a terenurilor agricole care se pot preta si la alte culturi in afara de grau si porumb, acest lucru putand conduce la dezvoltarea zonei. Studiul „Gestionarea fondului natural in sud-estul Romaniei”, finantat de CNCSIS, este implementat de profesori de la universitatile din Iasi si Bucuresti, precum si de specialisti ai Institutului de Cercetari Biologice din Iasi, rezultatele preliminare ale studiului urmand sa fie facute publice in aceasta toamna.
Cercetatorul stiintific Ion Barbu s-a nascut in Tulcea, este domiciliat in Suceava, in 1993 a absolvit Institutul European de Ecologie din Metz, Franta, este autorul al sapte studii de impact, doua dintre acestea fiind derulate la nivel european.
Pana in prezent, a publicat 57 de referate stiintifice, in 1991 Academia Romana oferindu-i premiul „Traian Savulescu”, pentru lucrarea „Asigurarea protectiei arboretului de molid impotriva doboraturilor si rupturilor produse de vant si zapada”.
Sursa: Stirile Locale
