Cea mai mare pasare zburatoare din lume, mai grea chiar decat lebedele si pelicanii, dropia, a fost vazuta ultima data la Calarasi la inceputul anilor 80. Specialistii ornitologi au notat ca aceasta specie a fost declarata oficial disparuta din Romania in acea perioada, dupa ce a fost vanata cu mare pofta pe meleagurile tarii noastre. Aceasta pasare rara a mai fost vazuta sporadic doar in campia Baraganului, in Bihor si in Banat.
La Calarasi, aproape nimeni nu-si mai aminteste despre aceasta pasare rara. De exemplu, Agentia pentru Protectia Mediului nu detine in prezent niciun fel de informatii despre dropie. “Nu exista niciun recensamant si nici alte date despre prezenta acestei pasari la noi in zona. Poate, intamplator, vreun exemplar a tranzitat Baraganul, insa noi nu detinem date”, a spus Mariana Ivan din cadrul Agentiei.
Cardul de la Drumu Subtire
In schimb, vanatorii cu state vechi au trait vremuri cand celebrele pasari puteau fi admirate in mediul natural. Se spune ca erau atat de multe, incat ieseau la sosea, iar oamenii le puteau observa in toata splendoarea lor. “Prin anii 80, in apropiere de Drumu Subtire, am asistat la un adevarat spectacol. Mergeam catre Slobozia cu masina cand am observat un card de dropii. Le stiam, le mai vazusem pe camp. De aceasta data, venisera pana la drumul national 21. Ce sa va spun… Nici in carti nu vezi asa ceva. Mari, faloase, cu un penaj de-ti lua ochii. Cred ca erau in perioada de imperechere, ca se tot roteau si scoteau sunete care de care mai incantatoare”, povesteste Aurel Grigore(65 de ani), pensionar, mare impatimit de vanatoare.
Barbatul isi aminteste despre vremurile in care tot ce misca pe camp si in padure era luat in bataia pustii. La Calarasi, partidele de vanatoare erau puse la punct la fiecare sfarsit de saptamana. In padurea Putineiu se facea macel. “Numai securisti de la Bucuresti veneau si impuscau tot: de la fazani, rate iepuri, chiar si dropii, pana la caprioare”, spune barbatul. Chiar celebrul vanator si ornitolog roman C. Rosetti Balanescu a impuscat in Baragan un mascul care cantarea nu mai putin de 22 de kilograme.
5.000 de exemplare in 1900
Conform evidentelor Academiei Romane, se estimeaza ca, pe la 1900, in spatiul ocupat de actuala Romanie existau cel putin 5.000 de dropii. Pasarile erau raspandite in Campia Romana, in partea de nord a Moldovei, Campia de Vest si Podisul Transilvaniei. In perioada interbelica insa biologii si vanatorii au observat primele semne ale declinului. In paginile revistelor de vanatoare se vorbea despre dropii ca despre „un vanat ce se pierde“ din cauza „progresului civilizatiei“.
Taranul, adversar de temut
Nici taranii nu au scapat din ochi o astfel de pasare. “In 22-23 decembrie 1938, satenii au ciomagit 740 de dropii in toata tara, potrivit unui inspector de vanatoare, citat de presa vremii” , pasaj care apare in documentarul “Dropiile la asfintit” realizat de National Geographic Romania.
Din nefericire, dropia este o pasare care nu are glanda uropigiana, cu alte cuvinte, nu beneficiaza de glanda secretoare de grasime cu care majoritatea pasarilor isi imbiba penajul pentru a-l face imun la umezeala si ploaie. Pin urmare cel mai periculos dusman al dropiilor este poleiul. Iarna cand ploua si urmeaza inghetul, apa prelinsa pe penajul dropiilor ingheata, iar pasarile nu mai pot zbura. In aceste situatie deveneau o hrana usor de procurat pentru tarani care le ucideau cu batele.
Amenintata si la nivel mondial
Dropia este listata ca specie vulnerabila pe Lista Rosie a Speciilor Amenintate la Nivel Global IUCN. In fapt, dintre cele 25 de specii de dropie, 11 sunt listate pe Lista Rosie IUCN. Harta distributiei lor de-a lungul Africii, Eurasiei si Australiei arata ca aceasta specie este amenintata in aceeasi masura la nivel mondial. Explicatia impactului major asupra speciei consta in privatizarea terenurilor si in consecinta schimbarea destinatiei terenului, situatie specifica tarilor din Europa de Est, Rusia si Asia Centrala. Se preconizeaza ca din cauza reducerii rapide a habitatelor specifice speciei, populatiile de dropie vor scadea cu mai mult de 30% in urmatorii ani. In consecinta specia este considerata a fi vulnerabila.
Dropia este legal protejata in Austria, Bulgaria, Republica Ceha, Germania, Ungaria, Portugalia, Federatia Rusa, Slovacia, Spania si Ucraina. In 1996 a fost publicat un Plan de Actiune European pentru Conservarea Speciei si in 1998 a aparut un Plan de Actiune pentru populatiile din Asia de Est.
Dropia era o specie larg raspandita in trecut pe toate campiile intinse din tara, mai ales in zona Baraganului si mai putin in tinuturile deluroase neimpadurite din Dobrogea. Un numar semnificativ de exemplare se intalneau si in Campia de Vest. Iarna se adunau in carduri mari si hoinareau dintr-o regiune intr-alta dupa hrana. In 1902 a fost observat langa Mangalia, un card de 5-600 de exemplare.
Cea mai mare zburatoare din lume
Otis tarda, pe numele ei stiintific, dropia este cea mai mare zburatoare din lume si cea mai mare pasare din avifauna Romaniei. La dropii se poate observa cel mai mare grad de dimorfism sexual din lumea inaripatelor. Masculul este atat de diferit de femela incat ai putea crede ca sunt doua specii diferite. El este mult mai masiv decat femela cantarind pana la 18 kg, pe cand consoarta lui abia atinge la 5 kg.
Inaltimea unui dropioi poate fi de peste un metru, lungimea de 1.15 metri, iar anvergura aripilor atinge 2- 2.8 metri. Coloritul este si el impresionant. Deasupra, pe spate, penele sunt aramii sau maronii, iar vazut de dedesubt, corpul apare imbracat intr-o haina perfect alba. Acest lucru se observa cel mai bine in zbor. Gatul si capul sunt gri, iar lateralele pieptului de culoarea alunei. In perioada imperecherii mai ales, masculii etaleaza niste mustati impresionante care pleaca imediat de sub cioc. Masurand circa 10 cm, acestea sunt tot pene si au rol in ritualurile de curtare.
