Cum scapam de hartia de la birou sau de acasa

16 Noi 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Aproape toata maculatura din tara ajunge la groapa de gunoi. Sistemele de recuperare a hartiei nu functioneaza asa cum ar trebui. Bicicleta a devenit si mijloc de colectare a maculaturii. Asociatia Viitor Plus strange hartia de la firme si de la persoane fizice cu vehicule nepoluante.

Pentru producerea unui kilogram de hartie sunt taiati 15 copaci maturi. De obicei, in urma activitatii de birou ramane o cantitate enorma de hartie care face parte dintr-o categorie sensibila de deseuri.

Daca o amesteci cu gunoiul menajer, devine irecuperabila. Cele mai multe companii nu preiau responsabilitatea colectarii deseurilor respective, iar administratorii cladirilor unde se afla firmele au grija doar ca sacii cu tot felul de gunoaie amestecate sa fie preluate de catre agentii de salubritate.

Ignoranta sectorului privat este doar unul dintre modurile in care padurile ajung la groapa de gunoi. Sunt si cazuri in care reprezentanti ai sectorului privat vor sa arunce separat hartia, dar nu stiu la cine sa apeleze.

“De aproape un an am inceput colectarea hartiei. Compania noastra activeaza in domeniul juridic, deci se strange un volum destul de mare de hartie, dar si de carton. Cantitatea este insa prea mica pentru colectarea la domiciliu de catre ecologistii de la “Copacul de Hartie” si prea mare pentru containerele albastre de colectare selectiva”, spune Silvia Chintoiu, reprezentant KIA-Juridic.

Drumul hartiei la groapa de gunoi este facilitat si de catre populatie. Despre colectarea selectiva s-a vehiculat deja ca in Romania nu functioneaza nici pe departe asa cum se practica in alte tari civilizate. La fel de cunoscute sunt si motivele: lipsa unei infrastructuri eficiente si educatia precara a romanilor.

Hartie colectata pe biciclete

Organizatia neguvernamentala de mediu ViitorPlus a lansat un program ecologic de colectare a hartiei de la agentii economici mici, neeligibili in programele in care cantitatea de hartie trebuie sa fie foarte mare pentru a fi preluata. Membrii organizatiei “culeg” hartia si o transporta pe biciclete. Proiectul “Recicleta” se desfasoara in prezent in zonele Floreasca, Dorobanti si Aviatiei din Bucuresti si este deschis tuturor firmelor care doresc sa colecteze hartia luna de luna.

Pe langa faptul ca nu polueaza, cargo-bicicletele sunt conduse de persoane aflate in dificultate, care obtin astfel un loc de munca. “Noi colectam de la firme ce au strans cel putin 25 de kilograme de maculatura. Daca in drumul nostru sunt persoane fizice care vor sa se debaraseze de deseurile din hartie, cu atat mai bine. Fiecare ridicare costa 5 lei, pentru a putea asigura salariile persoanelor marginalizate, cheltuielile administrative, echipamentele de siguranta pentru biciclisti, reparatiile cargo-bicicletelor, plantarea de copaci sau extinderea proiectului”, spune Veronica Andronache, coordonatorul proiectului.

ViitorPlus mai deruleaza un proiect de colectare a hartiei si pentru cantitati foarte mari, de pana la 800 de kilograme. In cadrul programului “Recicleaza pentru copaci”, taxa de colectare este de 20 de lei.

Din toate fondurile obtinute in acest fel, reprezentantii organizatiei planteaza copaci. “Pana acum, prin donatiile de hartie si de carton, ce insumeaza 45.500 kilograme, se vor aduce la maturitate 700 de copaci”, a spus Teia Catana, reprezentant ViitorPlus.

Padurile din hartie prind radacini

Tot pentru colectarea unor cantitati mai mari de maculatura exista programul “Copacul de hartie”, dezvoltat prin organizatia neguvernamentala “mediaORG”.

“In doi ani am reusit sa colectam 540 de tone de hartie. Din banii obtinuti pe aceasta hartie de la administratorii depozitelor de maculatura am plantat anul trecut 4.000 de puieti langa Hateg. Pana la sfarsitul anului acesta vom mai planta cinci hectare de padure in Craiova”, spune initiatoarea proiectului, Claudia Catana.

Recompensa pentru hartia colectata

Firmele private care colecteaza hartia profita de faptul ca populatia nu colecteaza inca selectiv si ademenesc oamenii cu cativa banuti in schimbul maculaturii. Singurii care colecteaza separat maculatura sunt batranii, potrivit directorului firmei de colectare Cami Comexim, Adrian Chirila. Nu in numele ecologiei, ci pentru bani.

“Din randul populatiei, clientii nostri sunt numai oameni in varsta, ei ne vand cel mai mult carton sau ziare. Noi le oferim in schimb sume modice, de la 80 de bani pana la 1,2 lei, in functie de cantitate, si ei sunt multumiti”, spune Chirila.

“Suntem prea saraci ca sa aruncam selectiv”

Operatorii de salubritate considera ca firmele colectoare de maculatura ar trebui sa dispara. “Noi de patru ani incercam sa educam populatia sa arunce gunoiul selectiv, ca in tarile civilizate, in pubele albastre. Cum sa reusim, din moment ce oamenii nevoiasi vin si fura continutul acestor pubele, in scopul comercializarii?! Aici intervin companiile de colectare. Eu zic ca acestea nu ar trebui sa mai existe, pentru ca piata colectarii selective si a valorificarii deseurilor sa functioneze bine”, ne-a spus directorul de marketing din cadrul firmei de salubrizare Urban, Bogdan Constantinescu. Cea mai buna solutie ar fi reinventarea tonetelor de pe vremea lui Ceausescu, sustine directorul Cami Comexim.

“Batranul care se ducea la piata lua si cele 5 kilograme de maculatura pe care le avea in casa, le ducea la toneta, le cantarea si scotea banutul cu care isi cumpara ceapa, painea si cartofii. Acolo sa fie un cantar si un om. Suntem prea saraci ca sa dam ceva pe degeaba si in conditiile acestea de colectare selectiva nici macar nu poate fi vorba”, a mai afirmat Chirila.

Industria hartiei pe timp de criza

Din cele sapte mari combinate de hartie din Romania au ramas doar cinci in 2009. Somes Dej a inchis singura fabrica de celuloza din tara, iar combinatele sunt constranse sa importe materia prima. Pe de alta parte, cantitatea de maculatura a scazut pentru ca toti folosesc acum hartia pe ambele parti, dupa cum sustin colectorii. Drept urmare, pretul la hartie si la carton s-a redus anul acesta la jumatate. Un kilogram de hartie valoreaza 10 bani, iar un kilogram de carton, doar 5 bani.

“La inceputul lui 2009, combinatele de la noi nu mai reciclau pentru ca nu mai aveau cereri de ambalaje. Lucrurile incep sa se miste insa pentru ca multe firme exporta hartia”, potrivit reprezentantului celui mai mare centru de colectare de hartie si carton din Capitala, Camelia Chirila.

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii despre bicicleta, celuloza, centru de colectare, claudia catana, colectare selectiva, copaci, Dej, groapa de gunoi, infrastructuri, maculatura, marketing, padure, program ecologic, pubele, reciclare, recuperare, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.