Germania finanteaza amenajarea traseului pentru cicloturism pe malul romanesc al fluviului Cursul Dunarii poate reprezenta un punct de atractie deosebit pentru turistii care viziteaza Romania.
Traseul pentru cicloturism amenajat de-a lungul fluviului le aduce nemtilor si austriecilor 100.000 de turisti pe an. Pana sa ajungem si noi la asemenea performante, trebuie sa investim macar in spatii de cazare si parcare.
GTZ (o organizatie guver-na-mentala germana) a alocat Romaniei suma de 35.000 de euro pentru documentarea, mediatizarea si modernizarea a doua centre de informare turistica si pentru marcarea traseului, de circa 1.200 km lungime.
Din aceasta suma, 16.000 de euro sunt pentru marcarea a doua portiuni-pilot (aplicarea de pictograme si instalarea de indicatoare si panouri de orientare si informare). „Ar fi necesare si alte lucrari de amenajare, dar bugetul nu permite. De altfel, era de dorit ca si autoritatile publice locale si centrale romanesti sa confinanteze proiectul, cum s-a intamplat in celelalte tari”, spune Radu Mititean, director executiv al clubului de cicloturism Napoca si coordonator al proiectului „Traseul Cicloturistic al Dunarii in Romania”. Propunerile Clubului de Cicloturism Napoca privind marcajele cicloturistice ce urmeaza a fi implementate pe acest traseu sunt pe punctul de a fi aprobate de guvern.
Dupa sapte ani de tergiversari din partea autoritatilor, in noiembrie anul trecut proiectul de HG a fost acceptat si semnat de secretarul de stat pentru turism intr-o forma foarte apropiata de propunerea celor de la clubul din Napoca. In prezent, proiectul de act normativ este in procedura de adoptare si este pus pe site-ul www.mturism.ro.
Pe ruta 6 europeana
Pe teritoriul Romaniei, traseul se va intinde de la Naidas (punct de frontiera cu Serbia), va trece prin Bazias – Turnu Severin – Calafat – Giurgiu – Calarasi – Ostrov – Cernavoda – Braila – Galati – Tulcea – Murighiol – Histria – Constanta. „Marcarea se va face doar pentru portiunea Naidas – Bazias – Calafat si pentru portiunea Braila – Tulcea – Murighiol, Constanta, cea dintre Calafat si Ostrov urmand sa fie marcata in prima faza doar pe malul bulgaresc al Dunarii”, explica presedintele clubului de cicloturism Napoca.
Amenajarea acestuia ar putea aduce, treptat, mii si zeci de mii de turisti pe an. In alte portiuni, de exemplu in Germania si Austria, traseul cicloturistic al Dunarii atrage peste 100.000 cicloturisti pe an, si traiesc de pe urma lor lanturi intregi de hoteluri si pensiu-ni si multi alti ofertanti de servicii specializati pe cicloturism.
De asemenea, ar putea fi o afacere foarte buna pentru cei care isi vor deschide un business pe acest traseu (biciclistii au nevoie inclusiv de descarcare poze, sa ia masa, sa-si usuce hainele etc.).
„Traseul Cicloturistic al Dunarii” face parte din ruta euro Velo nr. 6, una dintre cele 12 rute ciclistice Transeuropene, ce formeaza reteaua euro Velo. Acest traseu se situeaza in statisticile europene pe primele locuri intre traseele de bicicleta. Pentru ciclistii germani de exemplu, acesta reprezinta cel mai popular traseu ciclistic de mare distanta inspre strainatate. In Romania, traseul va avea un grad de dificultate usor, orientat de la Vest la Est.
Biciclistii vor macar un loc de parcare
Acestia au nevoie de cazari adecvate, bazandu-se pe pensiuni si hoteluri, iar in anumite zone inca numarul, densitatea si calitatea lor lasa de dorit. De asemenea, sunt probleme serioase cu deplasarea pana la punctul de start, respectiv revenirea acasa de la punctul de final (Constanta). Spre deosebire de alte tari, in trenurile din Romania nu (mai) poti sa iti iei cu tine bicicleta (facilitate suspendata in ianuarie 2007), si sunt mari probleme si cu luatul ei in avion sau in autobuz.
Cicloturistii cer acceptarea bicicletelor ca si bagaj insotitor in autobuze si avioane (fara demontarea completa si ambalarea lor), adaptarea structurilor de primire (care nu au loc de parcare pentru biciclete). Un alt aspect ar fi aprobarea circulatiei bicicletelor pe diguri (este interzisa circulatia pe orice dig de-a lungul raurilor, canalelor etc.).
In localitatile si la obiectivele turistice culturale din tara noastra nu exista posibilitati de parcare temporara in siguranta a bicicletelor pe durata popasului. Nu exista parcaje pazite, nu exista rasteluri adecvate care sa permita parcarea si legarea bicicletei, nu exista minigaraje (la gari, autogari, zone centrale sau obiective turistice intens vizitate).
Astfel, pentru luarea mesei, cicloturistii sunt fortati sa manance din traista sau ce cumpara de la chioscuri. In Romania, practic, nu exista infrastructuri specifice pentru circulatia bicicletelor in mediul urban. Nu exista piste pentru biciclisti, contrasensuri deschise acestora, benzi comune, dar nici pentru circulatia in extravilan. De aceea, doar amenajarea traseului de-a lungul Dunarii, nu va face din tara noastra o destinatie deschisa acestora, pentru ca numai cu o floare nu se face primavara.
Pentru marcajele cicloturistice fiecare tara are propriul sistem. Romania nu are inca niciunul. „Marcarea si mediatizarea traseului cicloturistic al Dunarii vor duce si la o crestere a numarului de cicloturisti autohtoni (pe langa cei straini) si ii vor atrage pe acestia si spre Dunare, care este la ora actuala ocolita. Cicloturistii romani prefera zonele deluroase si montane”, mai spune Mititean.
Profil de cicloturist
Acesta corespunde, cel mai frecvent, urmatorului model: se deplaseaza singur sau cu partenerul de viata (familia), in grup mic, are varsta de 35 – 55 de ani, are studii superioare, este interesat de natura si cultura, are venituri peste medie si cheltuieste pe zi mai mult pentru bunuri si servicii (masa, cazare, taxa de vizitare etc.) decat un turist automobilistic.
Sursa: Adevarul
