Glutamatul monosodic sau E 621 este un potentiator de aroma si este adaugat in cantitate mare la amestecurile de condimente si mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta sau Delikat care contin pana la 15% glutamat monosodic, precum si supele la plic, condimente pentru peste, “fix pentru cartofi” etc., adica toate prafurile dubioase care promit mancare buna facuta din nimic, scrie financiarul.ro.
Intr-un raport prezentat in 2006 in fata comisiei de experti pentru aditivi alimentari din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si intitulat „Otravirea lenta a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”), cercetatorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat in ultimii 50 de ani efectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor si oamenilor.
Asadar, cu toate ca guvernele au la dispozitie o larga bibliografie stiintifica privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nicio masura macar de a informa populatia, daca nu si de a interzice aceasta otrava cu efect intarziat. In acelasi timp, la comanda, din cand in cand, mai marii si responsabilii cu sanatatea publica lupta inversunat pentru a proteja sanatatea publica prin vaccinuri.
De ce mancam fara sa ne mai putem opri, pana ajungem obezi?
Potrivit cercetatorilor F. Bellisle si M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe oameni sa manance tot mai mult si mai repede. Se pare ca in jur de 6% din dieta zilnica a unei persoane ar putea fi alcatuita din MSG.
Aceasta inseamna ca, la un consum de doua kilograme de alimente pe zi, un adult sau un copil ar primi o doza de 12 grame de glutamat de monosodiu: o astfel de doza este suficienta pentru a omori un sobolan de un kilogram (conform J E C F A : Toxicology Study, F A O Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53).
De zeci de ani, cercetatorii produc in laborator soareci ce sufera de obezitate, datorita aplicarii de glutamat de monosodiu in diferite doze. De asemenea, MSG-ul adaugat in hrana oilor a condus la o crestere experimentala a apetitului, incat consumul de hrana de slaba calitate poate fi marit prin tratarea acesteia cu MSG.
Intr-un alt studiu avand la baza subiecti umani, „Umami si apetitul” („Umami and Appetite”) realizat in 1990 de catre P.J. Rogers si J.E. Blundell, s-a constatat ca atunci cand un om consuma o masa in care este adaugat MSG, acestuia i se face curand foame din nou si va consuma o cantitate mai mare de hrana tratata cu MSG decat cea fara acest ingredient.
