Graurii, noi daunatori ai agriculturii

0
116
Graurii, noi daunatori ai agriculturii
Graurii, noi daunatori ai agriculturii

Aceste pasari sunt la fel de vechi pe pamant ca si celelalte, dar in ultimul timp s-au inmultit foarte mult si produc pagube.

Agricultura are destui daunatori care o impiedica sa se dezvolte cum trebuie, sa dea productii mai mari. Acestia sunt grupati in trei mari categorii – ciupercile microscopice si bacteriile care provoaca bolile la plante si animale, insectele care distrug frunzele, florile, fructele, inclusiv boabele de tot felul si buruienile.

Pe plan mondial acesti daunatori diminueaza cu 35% productia agricola potentiala.

In tara noastra se pierd circa 30%, dintre care 12% din cauza buruienilor, 10% din cauza bolilor si 8% din cauza insectelor.

Afacerile s-au intetit, iar combaterea cu substante chimice a trebuit sa se dezvolte ca sa nu se piarda produsele.

De pilda la via nobila, daca nu s-ar aplica tratamentele necesare, productia ar fi diminuata cu pana la 80%.

Tomatele, castravetii si alte plante legumicole, pomii, daca nu s-ar trata, daunatorii ar face ravagii, pana la compromiterea totala a recoltei.

Agricultura noastra a mai fost tulburata, impiedicata sa se dezvolte si de unii politicieni, tot un fel de daunatori, care nu au stiut ce sa faca cu ea, astfel incat am ajuns sa importam produse alimentare din toate categoriile – fructe, legume, carne, lapte, vinuri.

La orizont au aparut noi daunatori – GRAURII, care s-au inmultit peste masura si sunt extrem de agresivi si indrazneti. Aceste pasari reprezentau si inainte un pericol indeosebi pentru albine, pe care le inghiteau din zbor, dar erau foarte putine. Acum stoluri mari, care se deplaseaza cu viteza mare, ataca mai ales fructele. Incepand din primavara-vara mananca cu lacomie ciresele.

Un satean din Cosmesti – Galati, unde am vazut acesti daunatori, imi spunea ca in doua randuri i-au mancat toate ciresele dintr-un pom.

Apoi consuma fructele de soc, dupa care trec la corcodusele rosii. La cele albe-galbene nu se baga sau nu le vad.

In sfarsit, cand apar strugurii fac prapad. O alta persoana mi-a spus ca i-au mancat toti strugurii din vie, dar nu numai in camp. Se opresc si prin curti, unde oamenii au facut bolti. Au pus oamenii tot felul de sperietori: momai, panglici care flutura, bidoane; au folosit si unele pocnitori, dar nu se sinchisesc. Se indeparteaza uneori putin si aterizeaza din nou pe vitele cu struguri.

Cred ca niste actiuni intreprinse de organele care se ocupa cu protectia plantelor le-ar mai zadarnici activitatea. Altceva nu vad ce ar putea face decat angajarea unor vanatori care sa mai bubuie prin zonele cu vii, sa traga in stoluri, poate chiar le mai raresc, si sa le alunge in alte zone unde nu au ce distruge. Sau poate ca specialistii in materie stiu mai bine cum sa combata acesti hrapareti si infometati daunatori.

De doua ori pe an scot cate 3-4 pui.

In Valea Siretului, unde am remarcat si studiat acesti daunatori, unde isi au habitatul, in tufarisul unor balti, un vanator iscusit a tras cu o pusca de vanatoare intr-un stol mai compact si a reusit sa doboare si sa adune 30 de pasari. Deci s-ar mai putea rari.

Oamenii care cunosc aceste pasari spun ca sunt foarte bune de mancat. Chiar constituie un deliciu. Ca marime sunt cam intre porumbel si vrabie. Deci merita sa fie jumulite, oferind mai mult ca un melc sau un rac, de la care nu intelegi mai nimic.

Desigur ca activitatea combatantilor trebuie conti­nuata, ca si pregatirea lor pentru sezoanele agricole urmatoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here