Litoralul romanesc, scos de pe harta eco

    0
    75
    Litoralul romanesc, scos de pe harta eco
    Litoralul romanesc, scos de pe harta eco

    O singura plaja din Romania a primit, in 2013, certificatul de calitate „Blue Flag”, o distinctie care, printre alte avantaje, inseamna 10% mai multi turisti • Spre comparatie, vecinii bulgari au 11 plaje si un port in care flutura steagul albastru, iar grecii l-au arborat pe 393 de plaje • Aceasta distinctie, acordata anual de ONG-ul international Foundation for Environmental Education (FEE), atesta curatenia, calitatea apei de imbaiere si siguranta turistilor.

    In 2006, Romania avea cinci plaje si un port de agrement marcate cu steagul albastru, simbolul protectiei mediului la cel mai inalt standard si promotorul unui turism de calitate. Mentinerea acestui standard s-a dovedit a fi atat de costisitoare, incat, un an mai tarziu, o singura plaja din nordul statiunii Mamaia a mai obtinut aceasta distinctie. De atunci, a ramas unica insula de nisip de la malul romanesc al Marii Negre marcata de steagul albastru. Paradoxal, sub mandatul Elenei Udrea, la Ministerul Dezvoltarii si Turismului a curs multa cerneala pentru un subprogram de finantare creat cu scopul declarat de a obtine „toate facilitatile necesare pentru acordarea distinctiei Blue Flag”.

    Saptamana trecuta, pe 17 iunie, pe site-ul blueflag.org erau anuntati „premiantii” turismului ecologic la marile si oceanele din intreaga lume. Peste 3.100 de plaje si 625 porturi au primit eticheta ecologica pentru sezonul 2013 de la liderul mondial in acest tip de certificare, Juriul International Blue Flag. Dintre acestea, Romania figura cu o singura pozitie. Organizatorii anuntau si primul sondaj international de opinie, in 25 de limbi -printre care si limba romana -, referitor la opinia turistilor despre plajele marcate cu steagul albastru.

    Furtuna eco intr-un pahar de apa la MDRT

    In Raportul de activitate pe anul 2011 al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea a alocat un intreg subprogram pentru obtinerea calificativelor ecologice pentru plajele romanesti. „Subprogramul Dezvoltarea echilibrata si integrata a zonei turistice din Delta Dunarii si a statiunilor de pe litoralul Marii Negre vizeaza amenajarea de miniporturi pentru agrement nautic in principalele zone de interes turistic si de puncte (foisoare) de observare/ filmare/ fotografiere. Vor fi realizate lucrari de extindere a infrastructurii de utilitati si acces spre plaje (apa si canalizare, alimentare cu energie electrica, grupuri sanitare, dusuri, vestiare, puncte de prim ajutor, puncte de observare salvamar, agrement nautic). Acest subprogram urmareste includerea tuturor facilitatilor necesare pentru acordarea distinctiei Blue Flag plajelor (aceasta distinctie atesta calitatea nisipului, a apei si a amenajarii plajelor)”.

    Udrea nu face plaja cu steagul albastru

    Eforturile Ministerului Turismului au fost, insa, zadarnice: in 2012 si in 2013, o singura plaja obtinea calificativul eco, in timp ce unicul port de agrement pierdea, anul acesta, pretioasa distinctie. Cu toate acestea, MDRT a cheltuit zeci de milioane de lei in cadrul subprogramului pentru Delta Dunarii si Marea Neagra. In 2011, ministerul de resort anunta cinci proiecte in derulare „pe infrastructura litoral si delta, in valoare totala de 20.390.000 lei (in judetele Constanta si Tulcea)”. Banii alocati nu au adus niciun steag in plus pe litoral. Hotelierii se lovesc de birocratie, dar si de costurile piperate ale procedurii de certificare. Astfel, aplicantii trebuie sa plateasca in conturile Fundatiei pentru Educatie de Mediu (FEE), ONG-ul international care face evaluarea, o taxa de inscriere de 250 de euro, o cotizatie anuala de 3.350, pana la 4.650 de euro, in functie de Produsul Intern Brut al tarii care aplica, o taxa anuala de circa 30 de euro, la care se adauga costurile pentru achizitionarea de steaguri, monitorizare, semnalizare, paza, servicii de salvamar.

     

    Apa marii, evaluata in laborator

    O alta cheltuiala o reprezinta cea cu prelevarea si analiza biochimica a probelor din apa de imbaiat, care trebuie efectuate periodic si afisate, spre informarea turistilor. Mai costisitoare, insa, este mentenanta plajelor marcate cu steagul albastru, pentru a mentine, pe toata durata sezonului estival, standardele de calitate impuse de steagul albastru. Fiecare plaja trebuie curatata manual si mecanic in fiecare seara. Iar din cand in cand este recomandata curatirea nisipului in adancime, asta pentru a inlatura mucurile de tigara si scoicile. Operatorii turistici trebuie sa asigure un numar suficient de salvamari, echipamente de interventie in caz de incendiu, un plan de actiune in caz de poluare, patrule pe plaja, rezerve de apa potabila, rampe de acces si toalete pentru persoanele cu dizabilitati, facilitati sanitare bine dotate, apa curatata de reziduuri industriale, un numar minim de cinci activitati de educatie despre mediul inconjurator.
    Criteriile, greu de indeplinit pentru plajele romanesti

    Investitia financiara este considerabila. Corina Martin, presedintele Asociatiei Litoral, a declarat, in anii trecuti, ca operatorii de plaja pur si simplu nu au mai fost interesati sa investeasca in obtinerea acestei distinctii. La sfarsitul lunii iunie 2013, reprezentantii Asociatiei Pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta Dunarii nu cunosteau inca numarul de steaguri albastre acordate pentru Romania, desi siteul blueflag.org anuntase deja „premiantii”. „Nu stim exact care sunt plajele care au obtinut acest certificat in 2013. Pana anul trecut era Vega. Costurile asigurarii conditiilor pentru Blue Flag nu le cunosc. Stiu ca sunt destul de multe criterii”, a declarat, pentru ZIUAnews, Mihaela Lazareanu, consilier pe probleme de turism la Asociatia Litoral. „Nu va pot spune care sunt costurile asociate obtinerii steagului albastru”, ne-a declarat si Luiza Leseschi, Senior Marketing al unicului operator turistic din Romania care arboreaza steagul eco.

    „Blue Flag” aduce cu 10% mai multi turisti

    Miza „steagului albastru” este cunoscuta de hotelieri: atrage ca un magnet turistii straini, care au siguranta ca plaja respecta o serie de criterii foarte stricte, cum ar fi calitatea apei si a nisipului, colectarea selectiva a deseurilor, asigurarea sigurantei pe plaja. Statisticile internationale demonstreaza ca operatorii de plaja inscrisi in programul „Blue Flag” se bucura de o crestere cu pana la 10 % a numarului turistilor, inclusiv in extrasezon. Pentru turistii straini este aproape de neconceput ca o destinatie de litoral sa nu detina macar o plaja certificata. „Este important ca publicul sa stie la ce servicii se pot astepta in locurile certificate de noi”, a explicat Sophie Bachet, director international Steagul Albastru. Romania a inceput implementarea programului Steagul Albastru in 2002, prin Hotararea Guvernului nr. 335, prin care s-a aprobat constituirea Comitetului National „Steagul Albastru – Blue Flag”. La Ministerul Turismului exista o comisie care se ocupa de dosarele operatorilor turistici. Acestea sunt evaluate de un juriu national, format din reprezentanti ai Ministerului, Asociatiei Litoral, ai Directiei Apelor Dobrogea-Litoral si ai Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie. O data trecuta aceasta etapa, mai exista si un juriu la nivel european care certifica indeplinirea conditiilor.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here