Ministrul Mediului și Vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu au demonstrat ieri că pentru ei și pentru instituțiile pe care le conduc reciclarea este principala (dacă nu chiar singura) măsură prin care vor să facă tranziția spre o economie circulară. Aș vrea să le atrag atenția că prevenirea generării de deșeuri se află mult mai sus pe ierarhia deșeurilor decât reciclarea. Cu toate acestea, măsurile fiscale care pot stimula prevenirea lipsesc cu desăvârșire.

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, și Vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu, Dorin Corcheș, au participat ieri la o conferință dedicată economiei circulare. Deși unii participanți au vorbit și despre măsuri reale de economie circulară, cei doi au rămas mai tot timpul în zona reciclării deșeurilor, deși Comisia Europeană insistă asupra importanței prevenirii generării de deșeuri:

Reducerea cantității de deșeuri generate la sursă și reducerea deșeurilor periculoase sunt cele mai importante priorități potrivit Ierarhiei deșeurilor, stabilită prin Directiva Cadru Deșeuri (Articolul 4). Prevenirea deșeurilor este direct legată de îmbunătățirea metodelor de producție și determinarea consumatorilor să ceară produse mai verzi și mai puține ambalaje.

Ministerul Mediului confundă economia circulară cu reciclarea

Dacă ducem deșeurile la groapă, nu avem șansa să dezvoltăm industria de reciclare. Este vremea să facem ordine. […] Trebuie să ducem cât mai puțin la groapă. […] Nu este posibil să reciclăm numai 5-7%. […] Dacă gestionarea a 10.000 de tone de deșeuri creează doar șase locuri de muncă la depozit, aceeași cantitate creează 36 de locuri de muncă dacă începem și reciclăm. […] Nu este păcat să nu folosim propriile noastre deșeuri pentru a îndeplini ținta de 40%, cât ar trebui să reciclăm?

Iată doar câteva extrase din discursul Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, din cadrul conferinței. Din păcate, ministrul a vorbit preponderent despre reciclare. Atunci când am întrebat-o care sunt măsurile de prevenire a generării deșeurilor, a încercat să evite răspunsul, părăsind conferința. Am insistat și am aflat ceva de-a dreptul surprinzător.

Grațiela Gavrilescu nu pare să fie conștientă că instituția pe care o conduce poate încuraja prevenirea generării de deșeuri, prin legislație și prin propunerea de facilități fiscale, dar și prin susținerea legii achizițiilor verzi. A vorbit doar despre educarea populației în scopul prevenirii și a pasat răspunderea pentru eco-design în curtea producătorilor. Oare dumneaei știe că în alte țări autoritățile sprijină prin deduceri fiscale reparatorii, croitorii, magazinele vrac și alți prestatori de servicii care contribuie la reducerea risipei de resurse?

Mai mult, chiar și atunci când a venit vorba despre infrastructura de colectare, Ministrul Mediului nu și-a recunoscut atribuțiile. În schimb, a aruncat responsabilitatea în curtea cetățenilor, încurajându-i să denunțe cazurile în care colectarea separată nu se realizează. Stimați oficiali, credeți oare că românii mai au timpul și spiritul civic necesare pentru a face treaba în locul vostru, a celor plătiți din bani publici?

AFM nu știe că poate finanța afaceri care previn risipa

Nici Vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu, Dorin Corcheș, nu pare să știe că poate avea un rol decisiv în prevenirea generării de deșeuri. Acesta a spus că AFM urmează să aloce 75 de milioane de lei gestionării deșeurilor, în special reciclării. L-am întrebat de ce nu au continuat demersurile conducerii trecute de a finanța din fondurile instituției pe care o reprezintă inițiative de economie circulară care previn generarea de deșeuri sau fac eco-design.

A preferat să facă o comparație între fondurile cheltuite de cele două conduceri. A reieșit că ei sunt mai eficienți în cheltuirea banilor publici. Însă, mă întreb, nu contează și cum cheltui acei bani? Am insistat, rugându-l să explice de ce acum nu finanțează afacerile care previn generarea de deșeuri.

Mi-a răspuns spunând că nu este prioritatea lor să asigure fonduri pentru ONG-uri care vor să educe populația. Am ajuns imediat la concluzia că autoritățile centrale pur și simplu nu știu că pot avea un rol major în stimularea antreprenorilor care au afaceri care reduc deșeurile puse pe piață. I-am dat exemplul unor firme din exterior, care furnizează servicii de închiriere și de curățare a scutecelor reutilizabile pentru copii. Acestea ar putea fi și ele finanțate prin scheme de ajutor de stat sau susținute prin deduceri de impozit, la fel ca firmele de reciclare. S-a uitat la mine mirat, a recunoscut că nu știa modelul și a promis că analizează. Să vedem cu ce rezultat.

1 COMENTARIU

  1. Nu sunt încurajate activitățile de prevenire a consumului pentru că trăim în economia bazată pe consum, sau bazată pe sistemul monetar (pe cheltuială). De aceea miniștri se laudă cât de bine, repede și mult cheltuiesc banii publici fiindcă pe asta se bazează economia. Dacă nu cheltuiesc și previn cheltuiala nu mai am nevoie de bani, dacă n-avem nevoie de bani, nu mai am nevoie de o economie bazată pe monedă. Într-o economie care nu e bazată pe monedă controlul autorităților se pierde și odată cu el și privilegiile acestora. De aceea instituțiile (oricare ar fi ele) nu vor încuraja economia circulară oricâte beneficii ar aduce acestea în spațiul public. Publicul nu contează, contează doar interesele elitei.

Lasă un răspuns la Stefan Anbrus Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here