Dupa dezastrul din Japonia, viitorul energiei nuclare este subiect de disputa in unele state, iar centralele deja existente sunt supuse la noi teste de siguranta in caz de dezastru natural. In zona geografica a Romaniei se afla in faza in constructie sau de proiect mai multe reactoare nucleare rusesti. E-nergia.ro va arata care sunt acestea.
Belarus: 2.400 MW, doua reactoare
La 15 martie 2011, guvernul Belarusului a semnat cu Guvernul Federatiei Ruse acordul pentru constructia unei centrale nucleare. Acordul a fost parafat de ministrul Energiei din fosta republica sovietica si de seful corporatiei Rosatom, detinuta de statul rus. In localitatea Astravets, foarte aproape de granita cu Lituania, va fi construita o centrala nucleara cu doua unitati, fiecare cu o capacitate de 1.200 MW. Contratorul general al lucrarii este Atomstroyexport, filiala a Rosatom. Daca, initial, autoritatile de la Minsk au respins ideea constructiei de capacitati nucleare pe propriul teritoriu, dupa disputa energetica legata de gazul rusesc dintre Belarus si Rusia lucrurile s-au schimbat: in ianuarie 2008 Guvernul a decis construirea unei centrale nucleare, decizie ratificata de Parlament in vara aceluiasi an. Imediat, Rusia a oferit un credit de doua miliarde de dolari pentru achizitia de echipament, evident rusesc, iar un an mai tarziu s-a decis ca centrala sa fie construita de Atomstroyexport.
Primul reactor va fi terminat in 2016-2017, iar cel de-al doilea in 2018-2020, costurile celor doua unitati fiind estimate de 5 miliarde de dolari. Exista posibilitatea construirii altor doua reactoare, pana in 2025. Tipul reactorului: VVER 1200, adica un reactor cu apa sub presiune (apa este folosita si pentru racire si pentru moderarea reactiei) iar combustibilul este uraniul slab imbogatit.
Bulgaria: doua reactoare 2.000 MW
Lucrarile au fost demarate in anii ’80, dar, din cauza lipsei banilor si a unor probleme de mediu, au fost oprite in anii ’90. Centrala a fost gindita cu doua reactoare, de 1.000 MW fiecare. In 2008, cu ocazia unei vizite a lui Putin la Sofia, s-a decis reluarea proiectului, dupa ce Atomstroyexport a fost aleasa initial sa construiasca centrala. Pretul la acea vreme: 4 miliarde de euro. Bulgaria a decis insa sa aleaga drept partener strategic compania germana RWE care, in schimbul a 2 miliarde de euro, urma sa detina 49% din proiect. Un an mai tarzu insa, nemtii s-au retras, dar Guvernul de la Sofia condus de fostul premier Stanishev nu a fost nici de aceasta data de acord sa mearga pe mana rusilor, refuzand un creditguvernamental de 4 miliarde de euro, oferit de Putin.
La sfarsitul lui 2009, compania rusa Rosatom a oferit din nou un credit de 2 miliarde de euro, dar si noul cabinet condus de Borisov s-a opus-un semnal ca centrala s-ar putea face doar daca este atras un partener strategic din Europa.
Acordul initial, semnat in 2008 cu Atomstroyexport, care a expirat pe 30 septembrie 2010, a fost insa prelungit cu sase luni. Saptamana trecuta, Rusia si Bulgaria au semnat un nou moratoriu pentru construirea centralei, valabil trei luni, timp in care va fi stabilit pretul exact al centralei si vor fi clarificate si alte aspecte legate de tehnologie si de siguranta: dupa accidentul de la Fukushima, bulgarii au trimis rusilor 30 de noi solicitari. Ultimul cost al centralei, comunicat de Rosatom: 8 miliarde de euro (nu va fi suportat de bugetul Bulgariei, au garantat rusii) dar acesta este inca in discutie cu partea bulgara.
Slovacia: doua reactoare, 880 MW
In sud vestul Slovaciei (zona fostului sat Mochovce) au inceput, inca de la inceputul anilor 80 lucrarile la o centrala nucleara ruseasca cu patru unitati de cite 440 MW fiecare. Lucrarile la primele doua reactoare au inceput in 1982 iar la celelalte doua in 1985, dar au fost oprite la toate grupurile in 1991. In 1995, guvernul slovac a decis continuarea lucrarilor la primele doua reactoare, folosind si tehnologie occidentala iar acestea au intrat in uz in 1998 si 1999. Lucrarile la celelalte doua au fost repornite in 2008, si vor fi terminate in 2012 si 2013. Beneficiarul lucrarii este Slovenské elektrárne, fosta companie nationala de electricitate, detinuta acum de Enel. Toate cele patru reactoare sunt de conceptie sovietica (VVER 440/213).
Turcia: patru reactoare, 4.800 MW
In 2010, presedintele rus Dmitri Medvedev semna cu premierul turc Recep Erdogan un acord pentru construirea in sistem BOO (build-own-operate) a primei centrale nucleare din Turcia. Locul ales: localitatea Akkuyu, in partea sud-vestica a Turciei, aproape de coasta Marii Mediterane, stabilit inca de acum 30 de ani pentru potentiala centrala a turcilor. Proiectul este gigantic: patru reactoare de cate 1.200 MW fiecare, costul fiind de 20 de miliarde de dolari. Centrala va fi construita si operata de o sucursala locala a grupului Rosatom. Detinuta intial 100% de partea rusa, compania, creata deja in decembrie 2010 la Ankara va putea fi vanduta in proportie de pana la 49% catre investitori locali. Rosatom va pastra controlul. Reactoarele vor fi, evident, tot de tip VVER, rusesti.
Ucraina: doua reactoare, 2.000 MW
In localitatea Khmelnitsky, din vestul Ucrainei, functioneaza deja o centrala nucleara din era sovietica, cu doua reactoare de cate 1.000 MW fiecare. Proiectul centralei presupunea insa construirea a patru reactoare, dar, pentru moment, doar doua sunt opertionale (din 1987 si 2004). Celelalte doua grupuri au fost incepute in 1985 si 1986, dar lucrarile au fost oprite imediat dupa dezastrul de la Cernobil. Ele sunt terminate in proportie de 75%, respectiv 28%. In iunie 2010, a fost semnat la Kiev acordul interguvernamental dintre Rusia si Ucraina pentru finalizarea lucrarilor la unitatile 3 si 4. Pe 9 februarie 2011, a fost semnat si memorandumul tehnic si comercial intre producatorul de energie Energoatom, detinut de statul ucrainean si Atomostroyexport. Partea rusa s-a angajat sa finanteze, pe credit, constructia reactoarelor, cu o suma care variaza intre 5 si 6 miliarde de dolari. Reactoarele vor fi de tipul VVER 1000.
Vedeti aici o harta a centralelor nucleare sovietice/ruse aflate in constructie in afara Rusiei
