Amazonul a fost vazut timp de secole ca o vasta „plapuma” de padure tropicala, traversata de rauri. Dar odata cu cresterea populatiei au aparut si noi proiecte industriale ce vizeaza transformarea Amazonului in una dintre zonele cu dezvoltarea cea mai rapida din Brazilia, lucru ingrijorator pentru cercetatori.
Expansiunea oraselor din padurile tropicale este vizibila in locuri precum Parauapebas, care s-a schimbat, pe parcursul unei generatii, dintr-o asezare de frontiera obscura cu impuscaturi si cautatori de aur, intr-o zona urbana intinsa, cu mall-uri cu aer conditionat, comunitati inchise si dealeri auto care vand camionete Chevy.
Oamenii de stiinta studiaza aceasta dezvoltare si se concentreaza pe cererile de resurse din Amazon, cea mai mare padure tropicala ramasa in lume. Desi oficialii brazilieni au privit colonizarea Amazonului ca pe o problema de securitate nationala (conducatorii militari au construit drumuri prin padure, sub sloganul „Ocupa pentru a evita predarea“), defrisarea din zona se numara deja printre principalele cauze de emitere a gazelor cu efect de sera.
Din cauza politicii care regularizeaza obtinerea de teren pentru cei fara acte de proprietate, imigrantii sunt atrasi de oportunitatile de lucru din orasele amazoniene, ceea ce contribuie la cresterea populatiei care acum numara 25 de milioane de locuitori. Biologii si cercetatorii sunt ingrijorati ca aceasta crestere brusca va face ca legile forestiere si scaderile defrisarilor sa nu insemne nimic.
„Mai multa populatie duce la mai multe defrisari“, avertizeaza Philip Fearnside, cercetator la Institul National pentru Cercetare a Amazonului din Manaus, unul dintre orasele cu cea mai rapida dezvoltare din Brazilia in perioada 2000-2010.
Dintre cele 19 orase braziliene cuprinse in recensamant, 10 sunt din Amazon. In total, populatia din regiune a crescut cu 23% in ultimii zece ani, in timp ce Brazilia a crescut cu numai 12%.
Din cauza cererilor enorme din China, in orase precum Parauapebas si Pará s-au deschis multe mine cu minereu de fier, ceeea ce a dus la crearea de mii de locuri de munca. Astfel, de la ultimul recensamant din 2010, populatia a crescut de la 154.000 la 220.000.
„Intreaga zona era acoperita de o jungla deasa, aproape impenetrabila“, povesteste, pentru „The New York Times“, Oriovaldo Mateus, un inginer sosit in zona in 1981, pentru a lucra la Vale, una dintre firmele gigant de minerit. In acea perioada autoritatile au construit un drum prin padure. transformand Parauapebas intr-o zona accesibila. „La inceputurile anilor ’90 existau mai mult de 25.000 de locuitori, drumuri noroioase si bordeluri“ mai spune el.
Si Francisco Amorim da Silva, un tanar de 20 de ani, a intrevazut o oportunitate in economia puternica din Parauapebas, oras in care s-a mutat in luna august. El detine un mic magazin in care vinde mancare de baza, precum orez si fasole, dar si obiecte de uz casnic, precum detergenti.
El a cheltuit aproximativ 2.000 de dolari pentru construirea magazinului, bani obtinuti din vanzarea unei motociclete Honda la mana a doua, relateaza Barnes.
Parerile cercetatorilor sunt impartite: unii cred ca migrarea populatiei in orasele din zonele tropicale poate fi facuta, atata timp cat zonele rurale sunt depopulate si reapar padurile. Alti cercetatori, insa, sunt de parere ca migratia va creste si mai mult defrisarile, pentru a face loc fermierilor si micilor cultivatori.
„E bine ca oamenii se muta din saracie, dar trebuie sa intelegem ca atunci cand are loc aceasta mutare, cererile pentru resursele naturale cresc“, spune Mitchell Aide, profesoara de biologie la Universitatea din Puerto Rico.
Aceste ingrijorari legate de mediu nu ii preocupa pe cei care sosesc in Parauapebas, cu unul dintre cele trei trenuri care aduc sute de oameni zilnic. „Mi s-a spus ca acesta este cel mai bun loc din Brazilia in care poti incepe o noua viata“, a declarat Maria Antonia, mama a sase copii.
