Dintre cele peste 12.000 de pesteri din tara noastra numai cateva sunt protejate prin lege, din ratiuni stiintifice. In rest, accesul vizitatorilor este necontrolat, iar multe caverne au ajuns ca niste gropi de gunoi. Pesterile din Parcul Natural Apuseni vor beneficia de fonduri europene prin intermediul unui proiect ce apartine centrului de Initiativa pentru Mediu din Cluj-Napoca.
pestera
A opta parte din rezervatiile naturale si monumentele naturii din tara noastra este reprezentata de pesteri care, odata distruse, la fel ca si padurile nu se mai pot reface nici in sute de ani.

Pesterile s-au format in conditii de clima care astazi nu mai exista pe planeta noastra si orice agresiune asupra lor poate duce la modificari ireversibile.

Statul roman a emis in anul 2001 Legea Ariilor Protejate, document in care pesterile sunt tratate distinct, intr-un capitol separat, prin prevederi stricte, menite sa le protejeze si sa le conseve.

Dar de la lege pana la respectarea ei este cale lunga, dovada stand mormanele de gunoaie ce se strang in pesterile din Muntii Apuseni, si nu numai.

Gropi de gunoi, instalate in subteran

In multe tari din lume exista pesteri in care este permis accesul vizitatorilor, dar exista anumite reguli, cum ar fi alegerea traseului ori stabilirea numarului de vizite, caz in care administratorul pesterii trebuie sa faca un studiu pentru a diminua deteriorarea mediului subteran.

Dar, in Romania, dintre cele peste 12.000 de pesteri numai cateva sunt strict protejate si acelea din ratiuni stiintifice. In rest, accesul este liber si nelimitat, se fac gratare la gura pesterilor sau multe dintre ele sunt transformate in gropi de gunoi.

Resturile menajere si reziduurile industriale infesteaza panza freatica, galeriile subterane sunt afumate de torte improvizate, substantele corozive din bateriile aruncate la intamplare se infiltreaza in sol, iar fauna specifica este distrusa sau braconata.

Anul trecut, speologii au coborat in pestera Campeneasa din judetul Bihor, unde se afla cea mai inalta cascada subterana din Romania, si au filmat dozele de bere si sticlele de plastic, imprastiate peste tot.

Aruncate de la 45 de metri inaltime, peturile erau prinse de peretii pesterii si chiar de tavan.

Gunoaiele din pestera Campeneasa., judetul Bihor, au fost adunate de salvamontisti

Bani europeni pentru pesterile din Bihor

Centrul de Initiativa pentru Mediu din Cluj-Napoca a obtinut insa, de curand, bani europeni pentru pesterile din Apuseni, prin Programul Operational Sectorial de Mediu.

Proiectul prevede protejarea Ghetarului de la Scarisoara si a Pesterii Ursilor din judetul Bihor. De cei 1,2 milioane de euro care vor veni prin acest program vor beneficia si alte 35 de pesteri mai mici.

Programul presupune cartografierea siturilor amintite, un film documentar de promovare, un plan de interventie in caz de accidente si echiparea cu sisteme noi de coborare in subteran.

Una dintre pesterile din Romania care beneficiaza de un regim special este si Topolnita, situata la 31 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Poate fi vizitata o data pe an, primavara.

Pestera Topolnita face parte din geoparcul „Platoul Mehedinti”, iar expeditiile destinate turistilor se organizeaza pe galeria Racovita, ce are o lungime de 1.600 de metri.

Aceasta pestera este a doua din tara ca marime si a 17-a din lume, iar cercetatorii au descoperit aici urmele unei civilizatii neolitice.

In judetul Gorj sunt peste doua mii de pesteri, iar una dintre cele mai frumoase este cea de la Polovragi, situata pe Cheile Oltetului.Venitul anual obtinut de pe urma Pesterii Polovragi este de 24.300 de lei.

Turistii pot intra in subteran doar vinerea, sambata si duminica, in grupuri de minimum cinci persoane. Preturile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zarite chiar de la intrarea in pestera. Vara, liliecii zboara si in padurile din imprejurimi.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here