pluton.jpgAceasta ar fi ultima imagine a micutului Pluton captata de sonda spatiala Hubble si, cum era de asteptat, nu mica a fost mirarea astronomilor observand modificarile de culoare de pe suprafata planetei pitice, asa cum a fost numita de catre oamenii de stiinta NASA in 2006.
In imaginile surprinse de Hubble se observa cum gheata de la suprafata planetei se comprima, devenind din ce in ce mai clara in partea de nord si din ce in ce mai intunecata in partea de sud. Explicatia gasita de astronomi ar fi aceea ca in nordul planetei gheata se topeste, pe cand in sud nu. Acest lucru ar fi posibil datorita deplasarii straturilor de gheata pe suprafata planetei, culoarea galbuie sau chiar rosiatica sesizata in imagini reprezentand de fapt o modificare de temperatura.

Acest fenomen ii determina pe experti sa creada ca Pluton este momentan cu 20% mai rosiatic decat ar trebuie sa fie. Acest lucru este cu atat mai ciudat cu cat, in anumite zone ale planetei, anotimpurile pot dura chiar si pana la 120 de ani, fiind inegale ca durata, lucru care nu justifica o modificare de temperatura atat de mare si de rapida.

Culoarea rosie depistata in imagini ar putea fi explicata prin prezenta metanului, acesta continand cantitati mari de atomi de hidrogeni si carbon. Hidrogenul este inlaturat de vanturile solare si de alte fenomene, ramanand astfel zone bogate in carbon, care au de obicei o culoare rosiatica sau inchisa.

Astronomul Marc Buie de la Southwest Research Institute (Boulder, Colorado) considera acest fenoment fara precedent si ca „este putin surprinzator sa vezi cum aceste schimbari se petrec la asemenea proportii si asa de repede” . Tot Buie observa ca intre 1954 si 2000 Pluton a fost fotografiat de pe Pamant si nu s-a sesizat niciun moment in care planeta sa isi modifice culoarea, dar ulterior, nuanta acesteia a inceput sa se schimbe cu 20-30%, stabilizandu-se intre 2000 si 2002. Insa, chiar si asa, culoarea de pe Pluton nu a ajuns sa fie atat de rosiatica ca cea de pe Marte.

Pluton este o planeta de foarte mici dimensiuni din Sistemul Solar, fiind a doua ca dimensiune dupa Eris. A fost descoperita in 1929 de astronomul american Clyde William Tombaugh si a fost catalogata nu ca o planeta in adevaratul sens al cuvantului, ci ca o planeta pitica. Avand ca satelit pe Charon si aparand mai degraba ca o stea decat ca o planeta, a fost considerata pana in 2006 a noua planeta a Sistemului Solar, atat din punct de vedere a distantei fata de soare, cat si raportat la momentul descoperirii.

Fiind o planeta destul de indepartata, atat fata de Soare, cat si fata de Pamant, o analiza indeaproape a lui Pluton cu un telescop normal este, prin urmare, destul de greu de realizat. Momentan, imaginile oferite de sonda Hubble echivaleaza cu privirea de ansamblu aruncata asupra unei mingi de fotbal de la o distanta de 65 de km.

Din pacate, expertii sunt de parere ca pentru mult timp de acum incolo nu se vor stii prea multe detalii legate de aceasta planeta si ca, abia incepand din 2015, cand sonda New Horizons va trece mai aproape de aceasta planeta pitica, vom putea avea mai multe informatii cu privire la aceasta.

Totusi, fenomenul de schimbare a culorii sesizat recent ramane un semn de intrebare si un subiect intrigant de cercetare pentru astronomi, continuand sa starneasca polemici cu privire la adevarata natura a lui Pluton: asteroid sau planeta? se intreaba unii. Dar, un lucru este cert: „Pluto este interesant si insuficient inteles, indiferent ca se califica sau nu ca si planeta”, conclude astronomul NASA Stephen Maran.

Sursa : http://www.hola.com/actualidad/, http://www.google.com/hostednews/ap/article/, http://www.nasa.gov/hubble, http://ro.wikipedia.org/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here