La poalele Obcinilor Bucovinei, intre doua rauri si patru rezervatii naturale unice in lume , se afla o comuna de o frumusete ce tine parca de alte timpuri. O destinatie de vacanta greu de uitat.
E o alta lume . E un alt timp. Sunt altfel de oameni acolo, pe plaiurile bucovinene, leagan al raurilor Moldova si Suceava. Intr-o mica localitate cu 2000 de suflete si in imprejurimile ei, la 45 km de Campulung Moldovenesc, poti intalni peisaje salbatice, o pastravarie pe care se plimba caprioarele, o herghelie de cai dintr-o rasa ce vine din negurile istoriei. Nimic, insa, nu se compara cu povestile oamenilor locului.
Cele trei incercari
Primul se numeste Ghita Antonesei. Iar povestea lui incepe in padurile Moldovei, in 1988, cand, in urma unui accident, si-a pierdut un picior. O perioada a stat mai mult prin spitale si i s-a propus sa devina cersetor (asa i-au recomandat cei la care apelase pentru ajutor). Avea trei copii mici, de pana in sase ani.
In gradina lui de munte avea un izvor, asa ca a sapat cum a putut un mic bazin in care a pus cativa pastravi. „Lumea a inceput sa ma ia in ras, dar nu mi-am pierdut speranta”, spune el. In 2003, in bazin avea deja propriul puiet de pastrav, dar in vara a fost o ploaie acida. A pierdut jumatate din pesti si puietul. A luat-o de la capat. Pana in 2005, cand au venit inundatiile, iar viitura i-a luat tot ce avea in bazine.
Pentru a treia oara, a umplut un bazin cu pesti si si-a pastrat speranta. Acum, la pastravaria lui vin oameni din toata tara si a ajuns la a treia generatie a unui soi nou de pastrav, obtinut din incrucisarea celui local cu pastravul-curcubeu.
Un vizitator a scris pe blogul lui despre pastravaria Ghita Antonesei ca acolo ar fi „Poarta Raiului”. Asa i-a ramas numele.
Ce poti face la „Poarta Raiului”: Poti alege ce pastravi doresti sa fie gatiti pentru un pranz traditional, in gospodaria Antonesei. Poti cumpara peste proaspat sau afumat, pentru acasa. Iar pentru copii, atractia sunt caprioarele domesticite, care stau cu gratie la fotografiat.
In zona, exista si doua pastravarii mari, intretinute de Directia Silvica Suceava. Cea mai apropiata, la 50 km, cuibarita in Valea Putnei, la Pojorata, are 10 tone productie de pastrav pe an. Cealalta, de peste munte, e la fel de mare . Pestele din pastravarii se vinde cu 20 lei/kg.
La trap, din alte vremuri
La Lucina, in satul vecin, afli despre herghelia cu acelasi nume, unde „este cel mai mare nucleu de cai din rasa Hutul din lume”, dupa cum precizeaza seful Biroului de Vanatoare, Salmonicultura si Cai de Rasa din cadrul Directiei Silvice Suceava, Cristian Tomniuc, care se ocupa de sapte ani de herghelia Lucina, dar si de cea de la Radauti, unde cresc superbii Shagya Arab. Herghelia a fost infiintata in 1877 si multa vreme a fost singurul nucleu in care erau pastrate intacte caracteristicile acestei rasei, una dintre cele patru rase pure romanesti.
Dintr-o rasa de cai de talie mica, originara din Muntii Carpati, robustii hutuli vin din vechime si s-au lasat imortalizati in sculpturile dacilor. Sunt blanzi, robusti si puternici, asa ca poti sa te apropii de ei fara teama si sa iei lectii de calarie ca incepator pe aceste animale de rasa pura, mult mai „cumsecade” decat fratii lor arabi.
Terenul este imens – 1775 hectare, iar plimbarea, desi ingradita de regulamente si legi specifice unei rezervatii, este spectaculoasa. 250 de cai hutuli pasc si alearga liberi in acest spatiu vast, iar pe langa ei vei vedea si o mica herghelie de cai de Bucovina (aproape 40 de exemplare), si 25 de ponei. Vizitatorii prefera perioada verii, spune Tomniuc, dar si iarna au activitati pentru turisti – cu conditia ca acestia sa poata infrunta nametii de pe cei 120 km de la Suceava si pana la pensiunea Lucina, care se gaseste chiar in spatiul rezervatiei.
Pensiunea are si un restaurant cu preparate traditionale bucovinene.
Ce poti face la Lucina: o jumatate de ora de calarie la Lucina costa 6 euro, iar daca nu te pricepi, te poti inscrie la cursuri de calarie, cu 10 euro/ora. Te poti plimba cu trasura trasa de un cal sau de doi, pentru alti 8 euro/ora. Si, desigur, poti cumpara cai pentru calarie sau tractiune.
„Sunt zeci de paraie, izvoare si rauri in zona, in care se poate pescui, contra unei taxe de 30 lei pe zi. Apele de munte sunt bogate in peste, dar exista, desigur, o limita a cantitatii pe care o puteti lua acasa”, spune Cristian Tomniuc.
Un neobisnuit agent de PR
Pe retelele de socializare exista un user cu numele „Moldova Sulita”, care posteaza zilnic poze si informatii despre zona, „ademenind” turistii de pretutindeni. Are program de lucru, are copyright pe fotografii si mai are cateva bloguri dedicate subiectului. Nu are salariu, deoarece nu este angajat ca agent de PR.
Nicu Coman este foarte pasionat de acest loc si isi doreste sa ii convinga si pe altii ca Moldova Sulita este un loc de o frumusete tulburatoare. Nu are studii de marketing si Public Relations, dar stie instinctiv ce „prinde la public”. „Am fost sef de post in comuna timp de 17 ani si pentru ca dupa pensionare m-am mutat la Falticeni, duc dorul locurilor. Mi-am facut blogurile astea pentru ca oamenii sa afle despre Moldova Sulita, unde este
Poarta Raiului.”
La fiecare vizita pe care o face „acasa” mai face niste poze, pe care le imprastie apoi, cu entuziasm, prin lume . O parte dintre fotografiile care ilustreaza acest articole sunt ale lui.
ORIGINI:
Legenda spune ca Dragos Voda, domn al Moldovei, a trecut prin locurile acelea la vanatoare de zimbri, unde a pierdut-o pe Molda, cateaua lui favorita, care s-a inecat intr-un rau vijelios de munte – numit Moldova din acea zi, in amintirea ei. Putin mai departe, domnitorul a rapus singur zimbrul cu o sulita – isprava de mandrie pentru care asezarea a primit numele Moldova Sulita.
DE VIZITAT:
– Sculpturile in os si in lemn ale mesterului Mircea Murga;
– „Festivalul Hutulilor”, care are loc anual, in luna iulie, si la care se danseaza „Hutulca”, un dans neschimbat de sute de ani;
– Rezervatia Floarea-de-colt, in Cheile Lucavei, unul dintre putinele locuri in care mai creste in mod natural floarea-de-colt – la mai putin de 1 km de centrul comunei;
– Rezervatia Strugurele Ursului, trecuta in patrimoniul Academiei Romane, iar sus pe munte, Rezervatia Mesteacanului Pitic, un relict glaciar ocrotit prin lege.
CUM AJUNGI:
Cu autoturismul personal: de la Suceava, in directia Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc – comuna Pojorata – spre Izvoarele Sucevei inca 30 km, pana la Moldova Sulita.
Cu microbuzul: din 3 in 3 ore, cursa Campulung Moldovenesc – Izvoarele Moldovei, pana in satul Benea (unde se gaseste pastravaria La Poarta Raiului).
