Protejarea nu este doar sarcina savantilor, ci a fiecaruia dintre noi

27 Iun 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Conservarea biodiversitatii reprezinta in perioada actuala una din problemele importante la nivel international

Mediul natural al Europei este deosebit de bogat, detinand, printre altele, un mare numar de ecosisteme si habitate. In Romania, conservarea si protectia naturii se realizeaza in special prin declararea si constituirea, la nivel national, a unei retele de arii protejate de diferite categorii. Cea mai mare arie protejata, Parcul National Retezat, este destinat conservarii frumusetilor acestor munti, florei endemice si patrimoniului faunistic. A fost infiintat in anul 1935.In cadrul unui interviu televizat, cu prilejul conferintei sustinute la Palatul Parlamentului, reputatul profesor american Philip Kotler, de la Kellogg”s Frosties School of Management, Northwestern University, a facut o recomandare referitoare la “atragerea cat mai multor turisti” in zona montana. Kotler a mai mentionat faptul ca turismul poate deveni un domeniu reprezentativ pentru zona Muntilor Retezat, mai ales in contextul european actual. O asemenea actiune ar avea insa si anumite efecte negative asupra ecosistemelor din regiunile respective. Un prim efect negativ ar fi desertificarea zonei prin taierea padurilor pe suprafete extinse. Vor fi influentate profund si ciclurile biogeochimice locale, ceea ce va marca inceputul unor modificari ale regimului precipitatiilor, regimului termic, circuitului maselor de aer, precum si aparitia si intensificarea proceselor de eroziune a solurilor, dereglarea regimului hidrologic al apelor curgatoare, toate acestea ducand la cresterea frecventei inundatiilor, a alunecarilor de teren, cu urmari profund negative asupra naturii si a locuitorilor zonelor respective. Mai mult decat atat, vor disparea cele mai multe specii de plante si animale, unele rare, vulnerabile sau periclitate, ceea ce va face ca zona sa devina sterila. Turismul dezorganizat si camparile nepermise reprezinta factori negativi, un alt pericol fiind braconajul, care se practica la mamifere – capra neagra, capriori, mistreti, acvile, soimi, corbi, dar si la unele specii de broaste. Dintre speciile de plante, cele mai prejudiciate sunt jneapanul, bujorul de munte si floarea de colt.In Regulamentul Parcului sunt prevazute masuri speciale de protectie a unor specii colectate de localnici si de turisti (broastele) prin suplimentarea patrulaterelor in timpul perioadei de reproducere.Pentru pastrarea conservarea caracteristicilor geologice naturale, se mentin trasee turistice si de alpinism bine delimitate. In fiecare an se organizeaza tabere de remarcare a traseelor importante, iar prin reglementarea accesului vizitatorilor in zona calcaroasa si in pesteri s-au identificat pesterile care trebuie inchise.In domeniul turismului, obiectivul principal il constituie promovarea unor activitati turistice rentabile care sa nu afecteze negativ Parcul National Retezat, sa creasca respectul pentru valorile lui si sa incorporeze valorile culturale si traditionale ale zonei. Exista puncte de informare in zonele de acces, pliante, programe turistice, harta turistica a Retezatului si informatii privind regulile de vizitare si a schitei traseelor in biletul de vizitare. De asemenea, s-au amenajat locuri de campare, s-au refacut doua refugii si s-a construit unul nou la Zanoaga, s-au inventariat traseele de alpinism, se efectueaza patrulari cu echipe de Salvamont si se promoveaza programe turistice si de schi. Si pentru ca mediul trebuie protejat, turistii care viziteaza Parcul National Retezat trebuie sa respecte anumite reguli: l sa se deplaseze pe traseele marcate l sa stranga toate deseurile, sa le scoata din parc si sa le depuna in containerele de gunoi l sa campeze doar in locurile permise, fara sa puna jnepeni, muschi sau crengi sub corturi l sa ocroteasca plantele si animalele l sa nu utilizeze detergenti si sapun care sa ajunga in apele din Retezat; l sa nu deterioreze refugiile, panourile, stalpii de marcaj si sagetile indicatoare l sa nu deranjeze prin poluare fonica animalele care traiesc in parc.Pasunatul zonelor inalte ale Retezatului a fost considerat multa vreme ca fiind numai o completare a hranei animalelor in cursul verii. Asaltul propriu-zis al zonei inalte s-a facut la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Practicarea mai intensa a pasunatului in Retezat s-a realizat mai ales dupa reforma agrara din anul 1921, cand cea mai mare parte a pasunilor au fost expropriate de la marii proprietari si atribuite comunelor din Tara Hategului si Valea Streiului. Pana atunci, si in perioada imediat urmatoare, pasunatul in Retezat nu a avut efecte negative asupra vegetatiei decat in foarte mica masura. Unele interese egoiste si de conjunctura au facut ca in perioada de dupa 1930, in timpul celui de-al doilea razboi mondial si pana la mijlocul deceniului al saselea, sa creasca numarul de animale introduse la pasunat in Parcul National Retezat.In anul 1955, factorii de raspundere au reglementat pasunatul aproape in totalitate, excluzandu-l complet din zona stiintifica si scotand ovinele din cea mai mare parte a zonei de protectie, ceea ce a facut ca presiunea pastorala sa scada si vegetatia ierboasa de pe pajisti sa nu mai fie periclitata in asa masura cum fusese inainte. Apoi a fost interzis pasunatul in padurile declarate protejate, precum si in ariile unde padurile au fost taiate sau arse si replantate. Astfel, anul 1955, cand prin Conventia de la Gura Zlata dintre Comisia Monumentelor Naturii si organele agricole locale se limiteaza pasunatul in zona Parcului National Retezat, reprezinta un moment de referinta in aceasta problema.Dupa 1991, activitatea de pasunat s-a intensificat in mod considerabil, iar pagubele aduse naturii in Parcul National Retezat au crescut in mod ingrijorator. In fiecare vara, turme de oi urca spre pajistile alpine, periclitand flora si fauna din zona (ca urmare, numarul caprelor negre descreste in fiecare an). In mare parte, suprapasunatul se datoreaza prezentei turmelor de oi apartinand unor comune indepartate sau chiar altor judete, si nu prezentei animalelor din satele care au drept de pasunat in aceste zone. In ultimul deceniu al secolului trecut suprafata pasunilor din Retezat s-a micsorat considerabil din cauza aducerii ovinelor din alte parti ale tarii. Ani la rand, la sfarsitul fiecarei veri, in urma turmelor ramaneau ogase – terenuri erodate – si multa stevie si parul porcului.Ogasele sapate de copitele oilor au produs o puternica eroziune a solului cu formarea torentelor. Urmarea fireasca a fost aparitia alunecarilor de teren si degradarea zonei.In zonele degradate au fost transportate 5 tone de puieti de jneapan (1.600 puieti) pentru a fi plantati in zona Draguseanu.Din cauza pasunatului, speciile caracteristice pajistilor naturale sunt inlocuite treptat cu specii adventive carora le prieste o cantitate superioara de azot si care elimina toate celelalte plante. In urma unui studiu asupra pajistilor din Retezat, Administratia Parcului National Retezat a ajuns la concluzia ca suprafata acestora s-a micsorat drastic din cauza suprapasunatului si a inaintat la Comisia Europeana proiectul “Managementul conservativ al habitatelor alpine ca sit Natura 2000, in Parcul National Retezat”, cu scopul refacerii acestora. Proiectul a fost aprobat, zonele acoperite cu stevie au fost identificate si, in vara 2007, a inceput munca de distrugere a steviei. Nefiind permise erbicide si alte substante chimice, stevia este indepartata mecanic, cu coase, cazmale, masini de taiat iarba. Pentru a opri distrugerea pasunilor s-au stabilit mai multe directii ce trebuie urmate: l este interzis pasunatul pe teritoriul Rezervatiei stiintifice Gemenele l este interzis pasunatul caprinelor pe tot teritoriul Parcului National Retezat l este interzis pasunatul in Complexul Glaciar Bucura l amplasarea de staule in apropierea paraielor si a lacurilor alpine este interzisa, iar in celelalte zone se face numai cu aprobare a Parcului National Retezat l trecerea prin fond forestier si trecerea la apa sunt permise doar pentru animalele persoanelor si comunitatilor din satele care detin pasuni in zona Parcului National Retezat (9 comune cu terenuri in Parc).Pentru reglementarea pasunatului in pasunile cu valoare redusa a biodiversitatii s-a finalizat un studiu. Sunt stabilite si delimitate zonele strict protejate pentru pasunile cu valoare ridicata a biodiversitatii.Demersurile infiintarii Parcului au inceput imediat dupa primul razboi mondial, la initiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul si directorul Gradinii Botanice a Universitatii din Cluj, in scopul constituirii unei mari rezervatii naturale in masivul Retezat. Din cauza obstructiei proprietarilor terenurilor, ca si a tergiversarilor provocate de politicienii vremurilor respective, infaptuirea generosului proiect a fost intarziata. Rolul decisiv in constituirea Parcului National Retezat revine lucrarilor primului Congres National al Naturalistilor din Romania, convocat la Cluj in 1928, la initiativa profesorilor Emil Racovita, Alexandru Borza si Andrei Popovici-Baznosanu. In 1935 a fost constituit, sub bune auspicii, Parcul National Retezat, in ciuda obstructiei continue a vechilor proprietari ai terenurilor respective. La infiintare, Parcul avea o suprafata de 13.000 de hectare, care includea paduri semivirgine, caldari si lacuri glaciare, pasuni, unde existau diferite specii valoroase de plante si animale. Multa vreme, forma si conturul Parcului, avand ca nucleu central bazinul hidrografic al raului Dobrun (Zlata), nu s-au modificat. Abia in ultimele decenii a avut loc o extindere considerabila prin anexarea de noi suprafete in special din zona impadurita, ajungandu-se astazi la o suprafata de 38.138 hectare, ce includ o rezervatie stiintifica (Gemenele) de 1.630 hectare, cu limite bine precizate si, incepand din anul 1999, cu o administratie proprie.Ana Ilies, Bianca Barabas, Adelina Sgondea, Iulia Usatenco, Eduard Boros, Bogdan Roth, Paul Suciu, Septimia Feier, Alexandru Ghergan, Estera Buble, Adelina Borita, Daniela Bacinschi, Tudor Dumitru, Christian Matei si Sabina Sonoc, coordonati de profesorii Cornelia Lucia Ilies si Natalia Panescu

Sursa: Universul Padurii

Pentru mai multe informatii despre activitati turistice, administratie, alpine, alpinism, arii protejate, bazinul hidrografic, biodiversitate, Bujorul de Munte, capra, cluj, conservarea mediului, corturi, crengi, desertificarea, detergenti, ecosisteme, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.