Raspunsul Greenpeace Romania la reactiile RNP Romsilva si Ministerului Apelor si Padurilor cu privire la situatia exploatarii din padurea cvasivirgina Bratocea, din Muntii Ciucas

Mai jos redam comunicatul de presa primit de redactia noastra din partea Greenpeace Romania:

Reiteram afirmatia ca actiunea Greenpeace Romania nu vizeaza o institutie anume, ci este orientata catre protejarea padurilor virgine si cvasivirgine din Romania, ultimele asemenea paduri ramase in zona temperata a Europei.

In ceea ce priveste reactia RNP Romsilva, Greenpeace Romania nu a contestat existenta actelor si avizelor necesare conform legii pentru exploatare – deoarece oricum nu avem acces la majoritatea lor – ci  am semnalat ca situatia scriptica nu se potriveste cu realitatea din teren.

In urma procesului intern al RNP Romsilva de evaluare a tuturor suprafetelor incluse in studiul Pin-Matra conform OM 3397 / 2012, aprecierea respectarii criteriilor si indicatorilor se face la nivel de trup de padure, si nu la nivel de unitate amenajistica. Ca atare, criteriul de naturalitate (lipsa interventiilor silviculturale in ultimii 30 de ani, indicatorul 1.4.) trebuie aplicat trupului de padure potential si nu unitatii amenajistice (parcelei), mai ales in contextul in care harta parcelara poate fi ulterior reconfigurata. In cazul padurii Bratocea, interventiile au avut loc periferic si bine localizat, astfel ca marea parte a celor 20 de hectare ale unitatii amenajistice in cauza corespund criteriilor de identificare a padurilor virgine si cvasivirgine, iar impreuna cu unitati amenajistice adiacente se poate forma un trup de padure compact, de minimum 30 de hectare.

Suplimentar acestui aspect, exploatarea din padurea Bratocea este realizata ilegal si pentru ca sunt incalcate dispozitiile art. 13 lit. u) si v) din Ordinul 1540/2011, aspect pe care l-am adus la cunostinta autoritatilor competente, in vederea aplicarii sanctiunilor corespunzatoare, potrivit art. 32 din acelasi ordin mentionat anterior.

Mai jos, punctual, raspunsurile noastre, in ordinea revendicarilor Greenpeace Romania si a reactiei Ministerului Apelor si Padurilor la acestea.

  1. MAP: ”Referitor la subiectul actiunii de protest, ministrul Apelor si Padurilor, Doina Pana a solicitat Garzii Forestiere Ploiesti o informare asupra situatiei de fapt, iar conform raspunsului primit, suprafata in cauza nu indeplinea criteriile tehnice si legale pentru a fi considerata padure virgina sau cvasivirgina.”

GPRO: Stim ca exista aviz de la Garda Forestiera Ploiesti, dar ceea ce noi cerem este sa se (re)evalueze suprafata padurii, deoarece interventiile silviculturale au fost restranse si cantonate in zona accesibila, astfel ca unitatea amenajistica nu a fost afectata pe intreaga suprafata de 20 de hectare. Suplimentar, trebuie sa se tina cont si de  unitatile amenajistice adiacente pentru formarea unui trup compact de padure care sa fie ulterior inclusa in Catalog. Orice alta modalitate de evaluare contravine atat dispozitiilor cuprinse in Ordinul 3397/2012, dispozitiilor art. 26 din Legea 46/2008, cat si scopului final avut in vedere prin aceste acte normative: conservarea efectiva a padurilor virgine si cvasi-virgine.

  1. MAP: Ministerul Apelor si Padurilor este in plin proces de identificare a suprafetelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor in Catalogul national al padurilor virgine si cvasivirgine din Romania. Punerea sub protectie si conservarea padurilor virgine si cvasivirgine din Romania reprezinta o prioritate pentru Ministerul Apelor si Padurilor. Odata introduse in Catalog, suprafetele de padure beneficiaza de protectie maxima. Pana in prezent, au fost incluse in Catalog aproximativ 18.300 de hectare de padure. Precizam ca orice entitate (institutie publica, institutie de invatamant, organizatie neguvernamentala etc.) poate contribui la procesul de identificare a padurilor virgine, prin realizarea de studii care sa ateste indeplinirea criteriilor si indicatorilor. In vederea intensificarii acestui proces, Ministerul Apelor si Padurilor va accesa, prin incheierea unui contract de finantare cu Administratia Fondului pentru Mediu, sumele de care poate dispune conform Hotararii Guvernului nr. 517/2017, publicata in M.O. in data de 26 iulie 2017, pentru a demara procedura de achizitie a serviciilor de elaborare a studiului care va avea drept finalitate identificarea si includerea padurilor virgine si cvasivirgine din Romania in Catalogul national.

GPRO: Ne bucuram si asteptam ca elaborarea caietului de sarcini sa se faca transparent si prin consultare publica. De asemenea, suntem interesati de un calendar al actiunilor, mai ales in contextul in care, din neglijenta sau dezinteres, riscam sa pierdem in continuare cu privire la care exista obligatia includerii in Catalog.

  1. MAP: Catalogul national al padurilor virgine si cvasivirgine din Romania este publicat pe site-ul Ministerului Apelor si Padurilor. http://apepaduri.gov.ro/paduri/

GPRO: Apreciem ca, pana la urma, a fost publicat Catalogul – chiar daca foarte recent si fara ca MAP sa fi raspuns anterior solicitarii noastre in acest sens. Consideram ca pentru transparenta ar trebui ca acesta sa contina hartile trupurilor de padure si nu doar puncte GPS (multe dintre ele incorecte) si ca trebuie publicata evidenta studiilor depuse la Minister pentru avizarea in cadrul Comisiei tehnice de avizare in silvicultura.

  1. MAP: Dupa cum reprezentantii Greenpeace au fost informati in repetate randuri, reamintim ca toate suprafetele de fond forestier sunt protejate de legislatia in vigoare (OM 3397/2012), orice exploatare forestiera fiind interzisa in aceste paduri fara avizul Garzii Forestiere pe raza careia se afla. Avizul este necesar deoarece unele suprafete de fond forestier indicate anii trecuti ca posibile paduri virgine sau cvasivirgine nu respecta criteriile si indicatorii pentru a fi declarate in aceste categorii.

GPRO: Ne-am luptat pentru ca suprafetele inventariate in cadrul proiectului Pin-Matra si altele care ar putea corespunde criteriilor si indicatorilor din OM 3397/2012 sa faca obiectul unor reglementari stricte, care sa previna degradarea lor. Consideram insa ca moratoriul trebuie impus prin emiterea avizului de catre Garda Forestiera doar dupa verificarea in teren, similar aceleia care se face pentru fiecare padure propusa pentru includerea in Catalog prin studii de identificare. Altfel, se permite ca, din neglijenta, dezinteres sau prin date scriptice eronate, sa se emita avize pozitive pentru paduri care corespund criteriilor si indicatorilor OM 3397/2012, ca in cazul padurii Bratocea.

  1. MAP: Reprezentantii Greenpeace stiu foarte bine ca padurile de fag (fagetele) introduse in patrimoniul UNESCO reprezinta suprafete de padure care nu au legatura cu cele virgine si cvasivirgine, ele fiind protejate din cu totul alte considerente si nu indeplinesc criteriile de includere in Catalogul national, conform legislatiei in vigoare. Precizam ca toate aceste suprafete de padure beneficiaza deja de protectie, ele situandu-se pe suprafata parcurilor nationale sau a altor arii naturale protejate.

GPRO: Din contra, insusi numele sitului de patrimoniu (adica obiectul protectiei): „Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany” (Paduri primare de fag din Carpati si paduri seculare de fag din Germania) enunta faptul ca avem de-a face cu paduri virgine de fag. Cu alte cuvinte, se urmareste protejarea acestor ecosisteme intacte emblematice pentru Europa, criteriul principal fiind caracterul virgin / primar al acestora.

Suntem foarte curiosi sa aflam de la MAP care dispozitii legale ori aspecte de ordin tehnic impiedica includerea acestor suprafete in Catalog, cu atat mai mult cu cat, in documentul de prezentare a Catalogului (care nu se regaseste momentan pe web-site-ul oficial al MAP), autoritatea responsabila ne anunta ca pentru faza a II-a de completare a Catalogului sunt considerate ”paduri incluse in siturile nominalizate de Romania pentru a fi inscrise in Patrimoniul Mondial UNESCO;”. Consideram ca, potrivit legii in vigoare, Ministerul Apelor si Padurilor are obligatia includerii acestor paduri in Catalog si ca existenta unui document distinct care ofera protectie padurilor de fag nu este in masura sa creeze o derogare de la aceasta obligatie a MAP.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *