Retrocedarea Masivului Retezat, o afacere dubioasă care se târâie de cinci ani în instanţă
Retrocedarea Masivului Retezat, o afacere dubioasa care se taraie de cinci ani in instanta
Retrocedarea Masivului Retezat, o afacere dubioasa care se taraie de cinci ani in instanta

Controversata retrocedare a padurilor din Retezat catre urmasii familiei Kendeffy este pe rol la Judecatoria Hateg. Au trecut cinci ani de proces si instanta de judecata cere abia acum un act de la Institutia Prefectului care ar fi putut inchide dezbaterea de fond intr-o singura sedinta. In timp ce procesul se taraie in instanta, padurile din Retezat o sterg – sub forma de busteni – spre Ungaria si Austria

Este vorba despre Hotararea nr.202/2006 si actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum si verificarile efectuate privind cetatenia paratelor KENDEFFY MARIA si PONGRACZ ELISABETH. Deoarece, in cazul in care urmasii (paratii) erau la acea data cetateni straini, ei nu aveau dreptul prin lege sa fie improprietariti.

Platiti in aur la Paris si in natura dupa revolutie

Exista totusi un document depus pe la mai multe primarii din Tara Hategului care ar atesta cetatenia romana a Mariei Kendeffy. Este vorba de un act ce se presupune ca a fost emis de Ambasada Romaniei la Viena, inregistrat cu nr.4312 si datat 20 decembrie 2005, in care se arata cu „numita Kendeffy Maria, nascuta la data de 25.06.1920 in Ungaria, domiciliata in Austria, este cetatean roman conform art. 34 din Legea 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”. Actul emis de Ambasada Romana de la Viena demonstreaza ca Maria Kendeffy (nascuta in 1920 in Ungaria) este urmas al acelei ramuri a familiei Kendeffy care a primit despagubiri de la statul roman prin Tribunalul Arbitrar de la Paris, cum se va vedea in cele de mai jos. Pe cale de consecinta nu mai avea dreptul legal la retrocedarea pe care a „instrumentat-o” prefectul Cristian Marius Vladu si subprefectul Attila Dezsi.

Istoricul domeniilor Kendeffy

Auditorii care au studiat documentele retrocedarii sustin ca sunt cel putin trei motive pentru care ar trebui anulat titlul de proprietate. „Domeniul Retezat a apartinut fratilor Ludovic si Gabriel Kendeffy. Primul a parasit tara si a fost despagubit in procesul optantilor cu suma de 856.211 coroane-aur drept despagubiri si 14.844 coroane-aur daune pentru dezorganizarea exploatatiei, conform Deciziei TRIBUNALULUI ARBITRAL de la Paris. Gabriel Kendeffy, ramas in tara, a respins ofertele de iesire din indiviziune, declansandu-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat pana in anul 1949. La fel a procedat si in cazul demersurilor de expropriere incepute in baza Legii nr. 213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate de peste 10 ha sa se afle in proprietate particulara dar, de aceasta data, in cazul exproprierii propriei jumatati indivize. Tehnica a functionat perfect si anul 1949 vine fara a se ajunge la o hotarare definitiva si irevocabila cu privire la cuantumul despagubirii. Domeniul KENDEFFY a intrat in anul 1949 in proprietatea ACADEMIEI ROMÂNE fiind cea mai veche rezervatie stiintifica din Romania. Reconstituirea este ilegala deoarece cetatenii straini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate si, mai mult decat atat, pentru jumatate din domeniu se platisera despagubiri”, scrie in raportul Curtii de conturi.

Concluziile Curtii de Conturi

Auditorii Curtii de conturi explica si mecanismul pentru care aceste vaste domenii ale statului au fost instrainate. Pe de o parte, posibilitatea statului de a-si apara proprietatea la nivelul comisiilor locale si judetene era extrem de redusa. Reprezentantii ocoalelor silvice in comisiile locale sau ai directiilor silvice in comisiile judetene nu puteau influenta decisiv hotararile comisiilor, acestea fiind luate cu majoritate de voturi. Obiectiunile, atunci cand au fost facute, nu aveau relevanta juridica, ramanand simple inscrisuri in dosarele de reconstituire. „Majoritatea litigiilor de fond funciar s-au judecat in contradictoriu cu comisiile locale reprezentate de primari si comisiile judetene reprezentate de prefecti, care nu aveau nici obligatia legala si nici interesul juridic de a apara proprietatea publica a statului asupra fondului forestier”, este concluzia auditorilor Curtii de conturi. Si intr-adevar echipa care a condus prefectura la acea vreme a functionat ca o porta-voce a familiei Kendeffy. Silvicultorii care s-au opus retrocedarii au fost „luati la refec” de sefii Prefecturii Hunedoara de la acea vreme.

Urmatorul termen de proces

La termenul din 18 februarie 2015, magistratii au cerut Institutiei Prefectului sa comunice instantei Hotararea nr.202/2006 si actele ce au stat la baza emiterii acesteia, precum si verificarile efectuate privind cetatenia paratelor KENDEFFY MARIA si PONGRACZ ELISABETH. De asemenea, a fost emisa o adresa paratelor KENDEFFY MARIA si PONGRACZ ELISABETH in vederea comunicarii actelor privind cetatenia acestora. Urmatorul termen de judecata este la data de 25 martie 2015.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here