Sa pastram fauna Moldovei

Sa pastram fauna Moldovei
Sa pastram fauna Moldovei

Relieful, configuratiile geografice, clima, bogatia si diversitatea hranei vegetale au contribuit la formarea pe teritoriul Moldovei a unei lumi animale bogate. In trecut padurile si stepele Moldovei erau populate de cerbi, zimbri, bouri, caprioare, mistreti, cai salbatici, ursi de pestera si bruni, alte animale mari, care erau vinate de oameni.

Fauna Moldovei numara mai mult de 400 de specii vertebrate si de 4600 nevertebrate. Numai mamifere in Moldova sint 70 de specii. Cei mai mari − mistretii, populeaza Codrii si mlastinile Prutului. Mult mai raspindita in Moldova este caprioara. In paduri pentru ea ajunge hrana, iar populatia acestor animale creste. In timpuri preistorice, cind aici erau multe animale de prada, populatia de caprioare se mentinea numeric la o cantitate redusa. Oamenii vinau animalele de prada, in special, lupii, astfel ajutind caprioarele. In Evul Mediu tirziu, conform marturiilor lui Dmitrie Cantemir, mii de caprioare treceau in goana din stepe in paduri, vara insa se intorceau in stepe. Apoi vinatul excesiv aproape ca a lichidat animalele, astfel incit catre anul 1945 au ramas foarte putine. Au fost luate masuri extraordinare, vinatul caprioarelor a fost interzis totalmente. Rezultatele nu au intirziat sa apara: acum numarul lor atinge mai mult de 10 000 de capete.

Cerbii nobili, care populau cindva Moldova, au fost exterminati in intregime pina in secolul al XX-lea. In anii 1954-1961, aici au fost adusi din Ascania Nova maralii − o subspecie a cerbilor nobili. Lor li s-a dat drumul in Codri, pe linga satele Vorniceni si Lozovo. Odata cu trecerea anilor numarul cerbilor a crescut. Prin paduri se gasesc de multe ori coarnele lasate de ei, iar, toamna in perioada imperecherii, padurea este strabatuta de urletul caracteristic pentru cerbii-masculi. Din regiunea Primorsk au fost adusi alti reprezentanti ai speciei de cerbi – ciute si cerbi patati, care niciodata nu au existat in Moldova, nici chiar in timpurile stravechi.

Printre animalele salbatice ale Moldovei sint si animale de prada, iar numarul lor este destul de mare pentru tara. In afara de lupul mentionat mai sus, se intilneste bursucul, jderul, nevastuica, hermina, dihorul. Toate aceste animale traiesc in paduri, au un numar redus si nu prezinta interes pentru vinat. Este mult mai raspindita vulpea, care traieste si in paduri si pe suprafete deschise; anual sint dobindite citeva mii de pieicele de vulpe.

In anul 1947 din regiunea Arhanghelsk in Moldova a fost adus guzganul de mosc − un animal pretios pentru blana sa frumoasa. Pentru inceput au fost eliberate in lunca mlastinoasa a Rautului 320 de animale, in apropierea orasului Orhei. Apoi, cind au reusit sa se adapteze cu bine, arealul lor a fost largit si in alte sectoare mlastinoase. Acum numarul guzganilor de mosc depaseste 100 mii de capete, dintre ele 50 mii − pe cursul inferior al Prutului, 20 de mii − pe cursul inferior al Nistrului, 20 mii – pe cursul Rautului Mijlociu.

Pentru pastrarea faunei terestre a fost complet interzis sau limitat vinatul mai multor animale. Se organizeaza teritorii cu rezervatii cu protectia totala a lumii vegetale si animale si a intregii configuratii geografice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *