Turismul balnear romanesc schioapata si nici rezervatiile naturale n-o duc mai bine

0
134
Turismul balnear romanesc schioapata si nici rezervatiile naturale n-o duc mai bine
Turismul balnear romanesc schioapata si nici rezervatiile naturale n-o duc mai bine

Romania se afla pe primul loc din Europa in privinta izvoarelor termale si minerale, insa doar 12% dintre acestea sunt exploatate din punct de vedere turistic. La ora actuala, din pachetul de servicii, numai 10-15% reprezinta tratamentul propriu-zis, restul procentelor fiind ocupate de cazare, alimentatie publica si comert. In ciuda crizei economice, specialistii in domeniu apreciaza ca investitiile straine au toate sansele sa inregistreze si in 2014 cresteri de cateva procente

Incepand cu 1990, turismul balnear romanesc s-a degradat continuu, multe dintre cele 8.500 de izvoare ale tarii ajungand in paragina. Pana acum, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului – autoritate publica de reglementare, planificare strategica, promovare, autorizare si control, patronata pana de curand de faimoasa si frumoasa Elena Udrea – a ignorat acest sector de activitate, atentia fostei blonde de la Cotroceni indreptandu-se cu predilectie spre Litoralul romanesc, unele statiuni montane si manastirile bucovinene. Cele mai afectate de aceasta stare de fapt sunt persoanele suferinde de anumite afectiuni, in special batranii. Daca pana in 1989, turismul balnear s-a bazat pe o dezvoltare extensiva, ce viza asigurarea unui numar cat mai mare de locuri de cazare si tratament la preturi accesibile, aceasta strategie a fost ulterior abandonata si ingropata.

Motivele degradarii patrimoniului balnear

Daca la nivelul anilor ’80, jumatate din populatia Romaniei beneficia de un sejur intr-o statiune turistica, la fel ca in tarile dezvoltate, in 2009 doar 700.000 de persoane au apelat la turismul balnear, situatia imbunatatindu-se oarecum in 2010, dar degradandu-se in perioada 2011 – 2013. Motivele din care s-a ajuns in aceasta situatie ar fi urmatoarele:

1. Statiunile balneare sunt aproape in intregime dependente de piata interna;
2. Majoritatea spatiilor de cazare din statiunile balneare sunt de 1 sau 2 stele ori neclasificate, si nu indeplinesc in niciun fel standardele acceptabile pentru secolul 21;
3. Mare parte din spatiile de cazare si-au epuizat demult durata de viata si nu pot fi reconditionate, pentru a satisface cerintele vizitatorilor;
4. Infrastructura si facilitatile de distractie din multe statiuni sunt foarte invechite, reflectate in cheltuielile reduse ale majoritatii vizitatorilor;
5. In multe statiuni exista cladiri de patrimoniu care s-au degradat;
6. Guvernul a facut concesionari pe termen lung unor companii private pentru utilizarea surselor de apa, cu obligatia de a oferi aceste resurse naturale catre utilizatori si centre de tratament. Aceasta strategie a provocat dispute pe tema taxelor percepute si critici la adresa concesionarilor, care nu renoveaza facilitatile resurselor de apa;
7. In afara granitelor se cunosc foarte putin beneficiile terapeutice deosebite ale tratamentelor balneare din Romania.

Sa adaugam ca, in statiunea Olanesti (si nu numai) s-a mers pana acolo unde accesul turistilor la unele izvoare termale sa fie ingradit in mod ilegal de catre concesionari.

Izvor tamaduitor ignorat de autoritati

In urma cu 30 de ani, pe raza comunei Valcanesti din Judetul Prahova s-a constatat existenta unor ape termale sulfuroase, cu calitati benefice asemanatoare celor din zona Pucioasa, Judetul Dambovita. A fost efectuat si o ampla expertiza fizico-chimic, care a evidentiat ca apa izvorului Trestioara este indicata mai multor afectiuni precum: boli reumatice, ale sistemului nervos periferic, radiculite (inflamatii ale radacinilor nervoase craniene sau rahidiene), nefrite (inflamatii acute sau cronice ale rinichilor), boli ginecologice, digestive, hepato-biliare si altele.
In ciuda acestor evidente, putinele fonduri alocate vor acoperi cel mult diversele studii de fezabilitate generos platite din banul public, ce vor ramane doar pe hartie. Cat despre atragerea investitorilor straini in aceasta afacere – ar fi inutil sa mai vorbim. In acelasi timp, sute de mii de euro (daca nu si mai mult) au fost alocate de la bugetul consolidat al statului pentru difuzarea de spoturi publicitare care promoveaza Romania. Din pacate, atentia se indreapta cu predilectie spre ecoturism si agroturism, Delta Dunarii si Litoral, turismul istoric, cultural ori religios. Cat despre cel balnear, nicio vorbulita. Pe principiul romanesc: daca un lucru merge si prost, de ce sa mearga bine?
Cele mai frecventate statiuni balneoclimaterice din Romania sunt la ora actuala Baile Felix, Herculane, Caciulata, Covasna, Govora si mai putin, paraginitul Olanesti.

Decizie scandaloasa a politicienilor

Parlamentul a aprobat, iar presedintele tarii, Traian Basescu, a promulgat Legea nr. 49, in anul 2011, pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Daca pana de curand, ariile naturale de genul: rezervatiilor stiintifice si naturale, parcurilor naturale si nationale, monumentelor naturii, rezervatiilor biosferei, zonelor umede, siturilor naturale sau ariilor speciale de conservare erau protejate, acum s-a dat derogare de la aceste cerinte impuse de Europa. Mai exact, undeva discret, la Capitolul „Dispozitii finale si tranzitorii” al OUG nr. 57/2007, a fost strecurat un articol de-a dreptul scandalos:

In cazul ariilor naturale protejate de interes national care si-au pierdut valoarea si capacitatea conservativa pentru care au fost declarate initial, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor poate dispune incetarea regimului de arie naturala protejata…

Si cine hotaraste daca o zona protejata se inscrie la acest paragraf? De buna seama, Ministerul Mediului condus politic si aflat la momentul actual sub comanda coalitiei de guvernamant. Astfel, orice monument natural va putea fi defrisat, betonat si asfaltat, daca autoritatile de azi ori de maine vor dispune incetarea regimului de arie protejata, pe baza unor interese economice si a comisioanelor aferente. Paradoxal este ca noul act normativ – care ar trebui sa protejeze natura, nu sa o distruga – nu sufla o vorba despre reabilitarea ecosistemelor din tara noastra, distruse pana in prezent cu mare indarjire de mana omului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here