Conceptul acesta a inceput sa fie dezvoltat inca din anii ’20, odata cu inventarea unui cartel secret care limita durata de functionare a becurilor incandescente.
Uzura morala planificata, romanescul pentru “planned obsolescence”, este in fapt o strategie de marketing menita sa limiteze durata de functionare a produselor, pentru asigurarea cererii continue de noi produse si de aici cresterea profitului.
Strategia a fost implementata in toate domeniile: fie ca vorbim de industria auto sau industria textila, tehnologica. Un exemplu elocvent il constituie imprimantele Epson, cu durata de functionare limitata la 5 ani, datorita implementarii unui cip EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory) in interiorul acestora, ce calculeaza numarul de pagini imprimate, setate la standardul de 18 000. Prin simpla aplicare a unei tensiuni mai mari decat cea generata de circuitul intern sau extern, durata de viata a imprimantei creste, cip-ul EEPROM fiind in acest fel sters sau reprogramat.
Ce se intampla atunci cand produsele “expira”?
Simplu, ele ajung la groapa de gunoi si numai o mica parte sunt supuse reciclarii.
Un exemplu deosebit de sugestiv in acest sens il reprezinta groapa de deseuri electronice Agbogbloshie, din Accra, Ghana, un mic stat din vestul Africii. Groapa de gunoi exista de 8 ani si reprezinta locul unde ajung in cea mai mare proportie televizoare si calculatoare din tarile dezvoltate precum Olanda, SUA, Canada sau Australia. Procedeul de aruncare a deseurilor in Ghana este ilegal, dar tarile in cauza folosesc un pretext si anume acela ca aceste electronice sunt second hand, deci functionale.
Realitatea este alta: marea majoritate sunt defecte si sunt aruncate in laguna. Totusi, africanii depun eforturi pentru a castiga ceva de pe urma acestui dezastru ecologic, prin incendierea firelor in scopul obtinerii cuprului, pe care apoi il vand pentru un pret de nimic. In acest fel isi asigura un minim castig dar isi pericliteaza deosebit de mult sanatatea, prin expunerea la fumul toxic ce provoaca numeroase boli, inclusiv cancerul. Lunar, la Tema, locul unde ajung electronicele, sunt descarcate peste 500 de containere. Totusi, printre electronicele defecte, se numara si unele functionale ce sunt apoi reparate si vandute de catre comerciantii africani, iar acestia au acces liber la informatiile continute in hard-diskuri.
Ar exista solutii pentru stoparea acestor dezastre ecologice si pentru limitarea folosirii resurselor planetei, dar aceste masuri contravin intereselor consumeriste ale multora.
