Constructia Autostrazii Bucuresti – Ploiesti s-a blocat pe tronsonul Bucuresti – Moara Vlasiei, de data aceasta in zona Padurii Surlari. In timp ce autoritatile vor sa obtina autorizatie pentru defrisarea unei parti din padure, ecologistii propun realizarea unui tunel sau a unui pod de 1,5 kilometri care sa nu deranjeze speciile protejate.
Lucrarile la Autostrada Bucuresti – Ploiesti sunt blocate de circa doua luni, deoarece Compania Natio-nala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania nu a obtinut autorizatia de defrisare de la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) pentru o suprafata de 4,1 hectare din padurea de la Surlari, aflata in apropierea zonei Moara Vlasiei. Padurea de la Surlari a fost inclusa anul trecut in programul Natura 2000, menit sa protejeze anumite specii de plante si animale in habitatul lor natural. Odata devenit sit Natura 2000, orice loc, indiferent de proprietarul acestuia, este supus unor masuri restrictive menite sa afecteze cat mai putin speciile protejate in respectivul spatiu.
ARIE PROTEJATA. „Zonele declarate sit Natura 2000 au fost desemnate in urma unor studii stiintifice amanuntite. Padurea de la Surlari a fost declarata sit Natura 2000 anul trecut, insa nu cunosc foarte multe amanunte, deoarece nu am fost la fata locului”, a explicat Nagy Zoltan, presedintele ANPM. Acesta a spus ca legislatia in domeniul protectiei mediului cu privire la Natura 2000 prevede conditii restrictive, insa, avand in vedere ca realizarea unei autostrazi este un proiect de interes national, autorizatia de defrisare nu va intarzia sa apara. Nagy a declarat ca padurea ce ar urma sa fie defrisata adaposteste „cateva specii de pasari mici”, insa nu a putut preciza care sunt acestea, deoarece este in concediu si nu are documentatia necesara la indemana.
AUTORIZATIE. In prezent, reprezentantii ANPM asteapta de la CNANDR studiul de impact asupra mediului pentru a putea emite autorizatia de defrisare. „Sper ca in doua luni de zile, daca nu chiar mai devreme, sa se deblocheze situatia cu Autostrada Bucuresti – Ploiesti. In acest moment, trebuie obtinut acordul de mediu pentru defrisarea acestei paduri, care este sit Natura 2000. Procedura este destul de complicata, iar conditiile sunt extrem de severe”, a spus Nagy Zoltan.
BANI. Conform contractului semnat in 2006 de reprezentantii CNADNR cu consortiul alcatuit din Spedition UMB, Euro Construct Trading „98 si Pa&Co International, care realizeaza lucrarea Moara Vlasiei – Ploiesti, valoarea lucrarilor era de 200 de milioane de euro. Deoarece firma Search Corporation, care a realizat studiul de fe-zabilitate, a recomandat utilizarea de balast in loc de pamanat, consortiul a solicitat suplimentarea sumei cu 30 de milioane euro. Mai mult, fiecare schimbare survenita pe parcursul lucrarilor se va plati separat de contractul semnat in 2006. Lucrarile incepute la tronsonul Bucuresti – Moara Vlasiei (19,5 kilometri) vor fi finalizate la sfarsitul anului 2009, iar termenul pentru cel de-al doilea tronson, respectiv Moara Vlasiei – Ploiesti (42 de kilometri) este 2010, urmand ca lucrarile sa inceapa in aprilie. Primul tronson este realizat de Spedition UMB, PA & CO International si Euro Construct Trading, iar al doilea va fi realizat de compania italiana Pizarotti/Tirena Scavi.
Ecologisti
Discutii cu privire la traseul Autostrazii Bucuresti – Ploiesti au fost inca de anul trecut, cand au inceput lucrarile la primii ki-lometri de autostrada, insa au-to-ritatile si proiectantul au inchis ochii la neregulile din proiect. „Nu afectam cu nimic pasarile si animalele”, declara anul trecut reprezentantul proiectantului Search Corporation. Pentru a nu se defrisa padurea, reprezentantii organizatiei neguvernamentale Eco-Civica au propus, anul trecut, ca autostrada sa traverseze cei 1,5 kilometri de padure printr-un tunel sau printr-un traseu suspendat. In plus, acestia declarau ca, dupa calculele lor, costurile pentru defrisare, scoaterea radacinilor si mutarea cernoziomului va-loros aflat acolo depasesc cheltuielile unei sosele suspendate pe distanta de 1,5 km.
Sursa: Jurnalul National
