Biotehnologie – Intre trecut si viitor

Biotehnologia este o stiinta care combina reusit cuceririle stiintifice din biologie cu cele de tehnologie in vederea ameliorarii permanente a vietii oamenilor.
folosirea biotehnologiilor in alimentatie
Biotehnologiile alimentare sunt cunoscute din vremuri imemoriale, cand omul pesterilor, devenit din vanator agricultor, si-a pastrat se-min-te-le cerealelor celei mai bogate recolte pentru a le folosi in anul agricol urmator, a crescatorului de animale care a intuit ca inseminand animalul din curte cu altul cu performante mai bune (mai multa carne, mai mult lapte, mai multa lana etc) va obtine o rasa ameliorata, a celui care framantand faina cu apa si lasand-o sa stea a descoperit aluatul dospit, a celui care a lasat laptele proaspat muls la temperatura camerei si a obtinut iaurtul.

Modificari

Istoria recenta a biotehnologiilor in-clu-de si prima polenizare incrucisata a ma-za-rii din gradina de cel considerat a fi parintele geneticii, Gregor Mendel. Oficiul pentru Evaluarea Tehnologiilor OTA din SUA defineste biotehnologia ca o sti-in-ta care reprezinta aplicarea sistemelor si organismelor biologice in obtinerea unor produse si servicii. Institutul de stiinte si Tehnologii Alimentare defineste biotehnologia ca o stiinta care foloseste tehnicile biologice in cresterea plantelor, a animalelor sau culturilor microbiene in scopul ameliorarii cantitative, calitative sau senzoriale a alimentelor derivate, a usurarii procesarii lor sau a cresterii eficientei economice. Dupa unii autori, biotehnologia include numai metodele moderne ale ingineriei genetice, metoda care se studiaza cu mare atentie de la inceputul anilor „70. Toate transformarile biologice sunt favorizate de o lume invi-zibila si extrem de complexa: enzimele.

Enzimele, componente de natura proteica produse de celulele vii, catalizeaza reactii de sinteza si degradare din orga-nismele animale, vegetale si microorga-nisme, cu numeroase implicatii si aplicatii in industria alimentara.

Fiind componente ale materiei vii de origine vegetala si animala, enzimele pot manifesta actiuni favorabile, care conduc la imbunatatirea calitatilor naturale constitutionale, gustative, dar si nefavorabi-le, daca procesele nu sunt corect conduse, care determina degradarea si pierderea valorii nutritive. In materia vie se postu-leaza ca exista circa 10.000 de enzime, din care circa 2.000 au fost izolate, in sta-re mai mult sau mai putin purificata, a caror interventie si actiune in diferitele procese metabolice este mai mult sau mai putin cunoscuta. Viata de zi cu zi, dar si productia de alimente este practic plina de procese tehnologice in care en-zimele endogene, proprii materiilor pri-me, dar si cele exogene, adaugate pentru a mari productivitatea, sunt omni-pre-zen-te.

Noi descoperiri

Cercetarile intreprinse in ultimii ani au adus noi dovezi ale complexului meca-nism de actiune, cu beneficii notabile in valorificarea unor reziduuri rezultate din industria alimentara in vederea diversifi-carii sortimentale sau a reducerii poluarii mediului.

Astfel, cercetatorii de la Universitatea Aristotle din Salonic, Grecia, au reusit sa obtina o bautura din valorificarea zerului obtinut de la productia de branzeturi prin insamantarea cu granule de Kefir imobilizate pe material celulozic delignificat sau pe pelete de gluten. Adaosul de fructoza la bautura acidifila obtinuta a imbunatatit substantial gradul de acceptabilitate al produsului si o masura de utilizare eficienta a unui subprodus, bogat in proteine, care traditional era aruncat sau folosit in furajarea porcinelor.

Sursa: Jurnalul National

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *