Blestemul sarii la Ocnele Mari

Un cartier intreg, Teica, a disparut de pe harta orasului valcean Ocnele Mari in urma prabusirilor catastrofale din 13 septembrie 2001 a unor caverne de unde s-a extras sarea.
salina ocnele mari
Peste 120 de gospodarii au fost stramutate din campurile de exploatare a sarii, in cartierul Copacelu, de langa Ramnicu Valcea. Alte 36 de familii urmeaza sa fie mutate, pe locul gospodariilor respective urmand sa ia nastere un lac de saratura. Si mai grav este ca cel putin alte 400 de familii vor fi afectate, in urmatoarea perioada, de exploatarea sarii in campurile 3 si 4.
De altfel, chiar existenta intregului oras Ocnele Mari este pusa sub semnul intrebarii de catre specialisti, mai cu jumatate de gura si doar teoretic. Deocamdata.
Aceasta pentru ca din suprafata totala de 26 de kilometri patrati cat are orasul, o suprafata de 20 de kilometri cuprinde zacaminte omologate de Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM). Pentru catastrofele care au avut loc si care se vor mai petrece aici, vinovat este statul roman, prin Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), prin Societatea Nationala a Sarii “Salrom” – S.A. Bucuresti si prin Conversmin SA, companie al carei unic actionar este Ministerul Economiei. ANRM este detinatorul tuturor zacamintelor, Salrom este proprietarul exploatarii de sare de la Ocnele Mari iar Conversmin se ocupa cu inchiderea si ecologizarea minelor care sunt inchise. Toate cele trei entitati obtin profituri uriase de pe urma dramelor traite de locuitorii Ocnelor Mari, intr-un dispret total fata de soarta oamenilor si de viitorul localitatii.

Prabusiri catastrofale
Hauri uriase au inghitit sute de case situate in apropierea exploatarilor de sare din Campurile 1 si 2 de sonde din Ocnele Mari, ambele aflate in subordinea Exploatarii Miniere Ramnicu Valcea, din cadrul Salrom. Datorita metodei de exploatare a sarii, numita “exploatare umeda”, dar si a nepasarii criminale, perimetrele de sub sondele de exploatare s-au unit, in timp, formand caverne uriase, de peste 200 de metri patrati, care din cauza exploatarii irationale, s-au prabusit si au inghitit tot ce era in jurul lor.
Pana acum cele mai mari probleme la Ocnele Mari au fost provocate de caverna aflata in Campul 1 de sonde. Specialistii spun insa ca si tavanul cavernei formate in Campul 2 de sonde este foarte subtire si ar putea provoca diferite probleme oricand. La Ocnele Mari sunt patru campuri, fiind prezente peste 50 de goluri subterane, cu volume destul de mari. Este si cazul Campului 3 sonde, unde caverna Teica are 600-800 de metri cubi, putand crea de asemenea, inca o data, probleme, peste nu mult timp. Ultimele studii efectuate de specialistii Facultatii de Geologie de la Universitatea Bucuresti, indica posibilitatea prabusirii tavanului cavernelor din campul 1. Situatia din campul de sonde 1 prezinta un potential pericol, iar oamenii care locuiesc in zona trebuie stramutati cat se poate de repede. Campul 1 a fost primul in care sarea a fost exploatata prin solutie salina. “Pe 7 ianuarie 2009, la masuratori, s-a constatat ca a picat un strat de sare de 36 de metri grosime din planseul cavernei, dezgolind integral sterilul pe o suprafata de peste 2400 de metri patrati, ceea ce creeaza un pericol iminent”, ne spune Rafael Comuna, seful Protectiei Civile din Ocnele Mari. Toate acestea duc la posibilitatea prabusirii tavanului si la repetarea situatiilor din ultimii ani, cand oamenii au fost obligati sa evacueze locuintele chiar in miez de noapte.

Dezvoltarea orasului, blocata
In acest moment, nu numai cele cateva sute de familii sunt afectate de exploatarea sarii la Ocnele Mari, ci si dezvoltarea de ansamblu a orasului. De-abia acum cateva zile a fost demarata realizarea unui Plan Urbanistic General (PUG), el urmand a fi finalizat pana in luna octombrie a acestui an, de catre inginerul Mihai Chendrea, de la Institutul de Studii si Proiectari Energetice, si de arhitectul Cristian Dinulescu, care au castigat licitatia organizata la finele anului trecut. Practic, fara PUG, autoritatile locale nu pot aproba nici o constructie pe teritoriul orasului, fie ca e vorba de locuinte sau de investitii economice. Primarul localitatii, Petre Iordache, si viceprimarul Constantin Lazaroiu, aproape ca n-au plans la autoritatile centrale pentru a incepe odata realizarea PUG-ului. “Puteam si trebuia sa avem un PUG de cel putin doi ani. Cei care trebuiau sa demareze licitatia, Conversmin si Ministerul Economiei, s-au miscat foarte greu. Noi incepusem, in 2001, realizarea unui PUG, dar dupa ce s-a intamplat nenorocirea, el a ramas suspendat, fiind conceput in proportie de aproape 30 la suta. Fara PUG, suntem legati de maini si de picioare, nu putem sa eliberam nici o autorizatie de construire. Nici macar cetatenilor care nu sunt afectati de campurile de sonde sau oamenilor de afaceri care vor sa investeasca in zona nu le putem da un raspuns favorabil. Pana la urma, e vorba si de dezvoltarea economica a orasului, dar si de respectarea unui drept constitutional, al respectarii proprietatii. Ca sa nu mai vorbim ca oamenii platesc impozite pe proprietati pe care nu le pot valorifica”, ne-a spus edilul Petre Iordache.
De asemenea, omenii se tem ca, din cauza mize economice reprezentata de uriasul zacamant de sare pe care sta orasul, chiar localitatea ar putea fi desfiintata pentru a face loc exploatarii. Deocamdata, pana sa vina investitorii, oamenii duc o viata foarte grea, aproape orice activitate economica fiind paralizata din cauza necazurilor multiple aduse de prabusirile din salina.

Oamenii platesc impozite pe proprietati pe care nu le pot valorifica. Primarul Petre Iordache

Voiculescu si austriecii, interesati de saline
Din cele patru campuri de exploatare de la Ocnele Mari, Campul 1 si 2 sunt inchise, deoarece s-au epuizat, in exploatare fiind Campurile 3 si 4. Cum spuneam, tot ceea ce s-a intamplat la Ocnele Mari, si continua, reprezinta efectele unui dezastru tehnologic, din cauza folosirii unei tehnologii invechite. In al doilea rand, la Ocnele Mari este singura exploatare de sare situata intr-o zona locuita. Prima prabusire a avut loc pe 13 septembrie 2001. Al doilea eveniment, o eruptie uriasa de saramura, a avut loc in ianuarie 2002, apoi in iulie 2004 a fost o noua prabusire, iar in decembrie 2005 a avut loc o prabusire controlata. Conform unor studii nedate publicitatii, intr-un timp scurt, de ordinul a catorva luni, vor avea loc alte prabusiri catastrofale si posibil, si eruptii uriase de saramura. Conform unor surse locale, ar exista un interes major pentru salinele de la Ocnele Mari. Din totalul de aproape de noua miliarde de tone cat are zacamantul de aici, s-a exploatat pana acum doar o cantitate de 50 de milioane de tone. Asadar, spun localnicii, sarea de aici ar fi dorita si de firme germane si austriece, dar si de Dan Voiculescu, care insa ar dori sa cumpere nu doar salina Ocnele Mari, ci toate exploatarile Salrom.

primarul petre iordache

“Hoti mari!”
Tanti Dochita, Evdochia Cizmaru pe numele ei din acte, o batranica de aproape 80 de ani, este nemultumita de “hotii” de la Conversmin, care initial i-au spus ca ii platesc doi euro pe metrul patrat de teren, pentru ca dupa perfectarea actelor sa se trezeasca in cont cu doar jumatate din suma ce-i fusese promisa. “Domle, hoti mari! 3585 de metri mi-a intrat in Campul 2. M-am dus, mi-a spus ca se plateste cu doi euro metru, si am facut si eu socoteala, ca proasta, si am zis ca iau si eu 70.000 de euro. Ma ia fuga la banca sa deschid cont si cand viu acasa, mi-a platit cu un euro! Am avut 1.250 de metri nici pana in ziua de azi n-am primit nimic, m-am dus, m-am plans, degeaba! Unchiasu’ a facut soc cardiac de suparare, s-a imbolnavit de inima! Unde ati fotografiat dvs. a fost sonda 377 din Campul II, acum se duce si Campul I. Mie mi-a dat un miliard pe tot pamantul si toate acareturile si n-am vrut, ca-si batea joc de mine. Eu n-am putut sa plec la banii astia, ca mi-a pus si pamantul si casele si tot. Au venit si mi-au promis ca ne face casa din 2006 si nici acum nu e gata. Domnu’ Popescu de la Conversmin Bucuresti mi-a promis. Nu se mai uita nimeni la noi, mor noaptea de frig, ca fac focu-n soba si se duce cal-dura prin crapaturi. Spune ca daca ne mutam nu ne mai da nimic pe teren, ca sa venim sa-l muncim. Pai, mai pot veni eu sa muncesc aici? Isi bat joc de noi? Am bagat si noi banutii care-i strangeam sa cumparam pamant, ca am fost oameni saraci! Mari hoti, maica! Acum, daca ma muta la Copacelu, eu cu ce platesc apa, gazele?”, se vaieta tanti Dochita.

Sursa: Ziua

Articole similare

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente