Casuta de hartie, supusa testului vremii

La doua saptamani de cand a fost scoasa in fata Muzeului Taranului, casuta de hartie inca rezista, in ciuda vantului si a ploii. Hartierul Razvan Supuran a decis sa reinventeze acest material si sa-l transforme intr-unul de constructie.

„Facand hartie manuala, am ajuns la concluzia ca, desi se produc sute de mii de tone de zilnic, nevoia de folosinta e nula”, spune Razvan Supuran, hartier la Muzeul Taranului Roman (MTR) din Bucuresti.

„Avem -tembelizor-, radio, internet si alte medii electronice care permit o folosire mult mai eficienta a unui spatiu virtual pentru depozitarea si transmiterea informatiei. Am anticipat un moment – cel in care hartia nu va mai fi produsa – si m-am intrebat: ce naiba fac cu mestesugul meu, dar si cu cei 2.000 de ani de istorie ai hartiei?”

In decembrie anul trecut a inceput sa faca prese si matrite cu care sa poata turna hartie in volum, un concept neobisnuit pentru cei care o folosesc ca suprafata plana, pe care scriu sau de pe care citesc.

Mirosul patrunzator al deseului de hartie, rupt si lasat cateva zile in apa pentru a fi transformat in pasta, a umplut atelierul de la subsolul MTR, timp de cinci luni, cat Supuran si zece voluntari au lucrat la casa.

Rezistenta la umezeala

In urma cu doua saptamani, casuta a fost scoasa din atelier si postata in fata intrarii muzeului. Testul ei de rezistenta: vantul si ploaia. „Teoretic, rezista vremii nefavorabile, dar ramane de vazut. Vreau sa o tin afara si peste iarna”, spune Supuran. Pentru a fi protejat de umezeala, exteriorul a fost tratat cu o dilutie de rasina, iar interiorul este tencuit partial cu pasta de hartie.

Casuta are 130 de centimetri latime, 180 lungime si 155 inaltime. Cantareste 500 de kilograme si e compusa din 30 de barne, 24 de placi-tigle pentru acoperis, 5 grinzi si peste 300 de cuie de lemn. Toate materialele sunt naturale, mai putin un lipici folosit la fixarea barnelor una peste alta.

Capcana ecologiei

Supuran spune ca proiectul l-a invatat doua lucruri. Ca se poate lucra bine cu voluntari care habar n-aveau despre ce inseamna hartia manuala si ca poate transforma hartia intr-un potential material ecologic de constructie. Subliniaza insa ca proiectul sau poate deveni o arma cu doua taisuri.

„Daca se va naste o industrie de facut material de constructii din celuloza, asta poate avea efecte rele asupra mediului. S-ar putea taia mai multi copaci. Daca se intelege ca am incercat sa dau un rost muntilor de deseuri si ca fibra de celuloza se poate obtine si altfel decat prin a omori copaci, adica din orice resturi de vegetale, atunci e o reusita.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *