Ecosistemele raurilor si lacurilor se distrug, rata de disparitie a vietuitoarelor fiind de patru pana la sase ori mai mare ca oriunde altundeva. Flora si fauna din rauri si lacuri sunt cele mai amenintate de pe Pamant din cauza distrugerii ecosistemele, afirma oamenii de stiinta.
Ei au solicitat crearea unui nou parteneriat intre guverne si oamenii de stiinta pentru a-i ajuta pe acestia sa impiedice disparitiile speciilor din cauza oamenilor prin poluare, expansiunea oraselor si a fermelor, schimbarile climatice si speciile invazive.
„Managementul gresit si cresterea necesitatii de apa a oamenilor cauzeaza distrugerea ecosistemelor de apa dulce, facand speciile de apa dulce cele mai amenintate de pe pamant”, conform Diversitas, un grup international de experti in biodiversitate.
Rata de disparitie a speciilor de flora si fauna de apa dulce incluzand pesti, broaste, crocodili si broaste testoase este „de 4-6 ori mai mare decat la rudele lor marine si terestre”.
Guvernele urmaresc global sa incetineasca pierderile speciilor pana in anul 2010. „Tinta 2010 nu se va atinge”, spunea Hal Mooney, profesor la Universitatea Stanford si presedintele Diversitas.
Diversitas va duce tratative cu 600 de experti din Cape Town intre 13-16 octombrie pentru a discuta despre modalitati de protectie a vietii de pe planeta.
Liderii mondiali au convenit, la summitul din 2002 de la Johannesburg pe tema planetei, sa obtina pana in 2010 „o reducere semnificativa a procentului actual de pierdere a diversitatii biologice”.
„Schimbarile ecosistemelor si pierderea biodiversitatii au continuat sa creasca…Procentul de disparitie al speciilor este de cel putin 100 de ori cel din era preumana si se asteapta sa creasca”, spunea intr-o expunere Georgina Mace, vice-presedintele Diversitas. Barajele, irigatia si schimbarile climatice ce tulbura precipitatiile atmosferice provoaca stres asupra habitatelor de apa dulce. Canalele permit plantelor, pestilor si altor specii, precum si bolilor, sa ajunga in regiuni noi.
„Se poate calatori din Franta in Rusia fara sa se mai treaca pe la mare” spunea Klement Tockner de la Institutul de la Leibnitz Institute of Freshwater Ecology and Inland Fisheries. „Amestecul este mult mai rapid si mai grav decat in habitatele marine sau terestre”.
Unii experti prezic ca pana in 2025 niciun rau din China nu se va mai varsa in mare decat in sezonul inundatiilor, avand efecte devastatoare asupra pescariilor chineze de coasta. Ecosistemele de apa dulce ocupa 0,8% din suprafata planetei dar raspund de 10% din totalul faunei.
ONU a devenit sceptic in problema atingerii obiectivului in 2010 dupa ce spusese timp indelungat ca era prea devreme ca sa-si faca o opinie. Ahmed Djoghlaf, presedintele secretariatului conventiei pe tema diversitatii biologice spunea, in februarie, ca „Nu vom putea spune la 1 ianuarie 2010 ca am redus semnificativ procentul de pierdere in biodiversitate”. In Cape Town, expertii vor incerca sa elaboreze temeinic obiective pentru incetinirea disparitiilor pana in anul 2020 si dupa acesta.
Anne Larigauderie, directorul executiv Diversitas, a solicitat crearea unui grup pentru monitorizarea disparitiilor speciilor dupa modelul Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), ale carui descoperiri sunt aprobate atat de oamenii de stiinta cat si de guverne.
„Ar trebui sa existe un nou IPCC pentru probleme de biodiversitate si ecosistem”, spunea aceasta.
Sursa: www.guardian.co.uk
