Cele o mie de fete ale sticlei de plastic

1
529

Bancnotele romanesti sunt tocate, granulate, apoi transformate in cosuri de gunoi

Gunoaiele din polistiren pot deveni termometre, comutatoare sau castroane nou-noute

Plasticul este unul dintre cele mai pacatoase materiale din lume, cand vine vorba de protectia mediului. Dupa ce ca poate ramane in natura sute de ani, neatins, este si un mare consumator de resurse: intreaga productie de plastic consuma 8% din productia mondiala de petrol. Ca sa intelegem de ce e important sa invatam sa-l valorificam, ar trebui sa stim cateva lucruri concrete: prin reciclarea unei singure sticle de plastic, economisim suficienta energie pentru a ilumina cu un bec obisnuit timp de sase ore. La fel, cu fiecare tona de plastic reciclata, mai economisim 1,8 tone de petrol. In fine, reciclarea unei singure tone de plastic economiseste aproape 6 metri cubi de spatiu de depozitare la groapa de gunoi. Din fericire, plasticul este una dintre materiile care pot avea mai multe „vieti”, putand fi reciclate de mai multe ori.

Jacheta din PET

In Europa, plasticul se regaseste cel mai frecvent in sectorul ambalajelor (aproape 40%, cu o productie de 13,72 de milioane de tone), in sectorul de uz casnic (21,3%, cu 7,83 de milioane de tone) si in cel al constructiilor (18%, cu circa 7 milioane de tone). Cum se poate da o „viata” noua plasticului?

Sa incepem cu PET-ul. Fulgii de PET si fibrele pot deveni saci pentru pastrarea hainelor, folii, placi, containere pentru alimente si bauturi, covoare, curele, benzi si chingi pentru legat. PET-ul mai poate fi transformat in lana tocita, jachete scamosate, precum si folii pentru retentia solului sau filtre. Dar nu orice plastic se preteaza la astfel de valorificari, ci numai cel curat, neatins de produse petroliere, ulei de motor, pesticide sau ierbicide.

Polietilena de mare densitate (pe produse apare ca HDPE) poate fi regasita sub forma de sticle de apa, lapte, suc, ambalaj casnic pentru detergenti de vesela, pentru iaurt si margarina, navete, pungi, saci si sacose. Dupa valorificare, poate fi transformata in lazi de gunoi, borduri de gradina, mobilier (scaune, banci), casute pentru caini, produse compozit plastic cu lemn, dale, mese pentru picnic, cutii postale, garduri.

Polistirenul – a doua viata

Policlorura de vinil (PVC), existenta in diverse ambalaje, fire si cabluri de izolatii, tuburi de medicamente, pungi pentru sange si produse din piele sintetica, poate avea o sumedenie de aplicatii, dupa valorificare. PVC-ul reciclat este bun pentru sine de indosariere, pardoseli, lambriuri, rigole, dale si rogojini. La fel, PVC-ul poate deveni si stergatoare pentru picioare, dusumele elastice, suporti pentru casete si CD-uri, semnale de trafic, furtune de gradina etc. Polistirenul (PS) de aruncat la gunoi poate fi transformat in termometre, comutatoare de lumina, izolatii termice, orificii de ventilatie, tavi, rigle, rame, cesti, castroane, pahare expandate si diverse unelte.

Dupa folosire, polipropilena (sau PP) devine carcase pentru bateriile auto, semnalizari de lumina, perii, stergatoare de gheata, rastel pentru biciclete, greble, tavi si recipiente pentru iaurt. Cele mai scumpe produse secundare din plastic sunt cele provenite de la computere, masini xerox si aparatura electronica. Acestea sunt si foarte solicitate.

Plasticul, pe post de carbune

Reciclarea nu este singura forma de valorificare a plasticului. Acesta mai poate fi si recuperat energetic. In Europa, mai mult de jumatate din deseurile de plastic colectate sunt valorificate energetic, fiind folosite in locul combustibililor conventionali. Asta, datorita puterii calorice mari, comparabile cu cea a carbunilor superiori. De pilda, polistirenul expandat are o mare putere de incalzire, chiar mai mare decat a carbonului. El suporta sa fie topit in instalatiile de recuperare energetica, fara a elibera noxe, emisii toxice si fum. Recuperarea energetica devine o solutie atunci cand reciclarea costa foarte mult. In plus, uneori, reciclarea devine aproape imposibila, daca deseurile nu sunt colectate direct de la sursa, ajungand in gunoiul menajer, doar daca provin de la ambalaje foarte murdare.

Sursa: Gandul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.