De cand Louis Pasteur a descoperit bacteriile, oamenii de stiinta s-au concentrat cu precadere asupra rolului lor in promovarea bolilor. Astfel, bacteriile din organism au fost privite fie ca paraziti inofensivi, fie ca patogeni impotriva carora trebuie sa luptam. Totusi, in anii 2000, oamenii de stiinta au descoperit sute de noi specii de bacterii in intestinul uman care aveau roluri neasteptate. Spre surpriza tuturor, microbiologii au descoperit ca omul este alcatuit in proportie de 90 de procente din bacterii. Noua din fiecare 10 celule din corpurile noastre sunt non-umane, apartinand acestor specii microbiene (majoritatea aflate in intestine).
Care sunt cele aproximativ 500 de specii diferite de microbi care isi au originea in intestinele noastre si cu ce ne ajuta?
Pentru multi dintre acesti microbi, supravietuirea noastra este foarte importanta deoarece odata cu noi mor si ei. Din acest motiv, ei indeplinesc diferite roluri pentru a ne ajuta sa stam in viata. Probabil cea mai importanta functie a lor este mentinerea sanatatii peretelui intestinal, sau a epiteliului. De-a lungul unei vieti, prin tractul gastrointestinal al unui om trec 60 de tone de mancare, o expunere care nu este lipsita de riscuri. Acest risc este tinut sub control de bacteriile din flora intestinala. Luate ca un intreg, organismele din intestin constituie cel mai mare si chiar unul dintre cele mai importante organe de aparare din corp. Si totusi de ce implica corpul toate aceste bacterii in astfel de procese critice in loc sa isi dezvolte propriul sistem? Una dintre teorii explica faptul ca microbii pot evolua rapid si astfel au capacitatea de a raspunde intr-un timp scurt la schimbarile de mediu.
Desi avem tendinta de a crede ca bacteriile sunt doar distrugatoare, in realitate ele pot fi creatoare uimitoare. Bacteriile din intestin creeaza vitamine esentiale (inclusiv vitamina K si chiar unele B-uri) si alti cativa compusi esentiali pe care oamenii de stiinta abia acum au inceput sa ii identifice. O parte dintre acesti compusi actioneaza asupra sistemului central nervos, tinandu-ne sub control apetitul si mecanismele care determina modul in care stocam grasimea. Cu toate acestea, sub presiunea antibioticelor cu spectru larg, a pasteurizarii si a dietelor moderne bazate pe alimente procesate, microbiomul uman s-a schimbat in ultimul secol mai mult decat a facut-o in mileniul trecut.
Din cauza ca majoritatea copiilor sunt expusi la mai putine bacterii, sistemul lor imunitar nu este antrenat sa distinga cu acuratete intre microbii buni si cei rai, lucru care ar putea explica numarul mare de cazuri de alergii si boli autoimune in lumea dezvoltata. De asemenea, inainte de a implini 18 ani, copilul din lumea dezvoltata primeste intre 10 si 20 de tratamente cu antibiotice. Toate aceste tratamente ataca flora intestinala provocand urmari de care abia acum isi dau seama oamenii de stiinta.
Pe de alta parte, nu trebuie sa omitem nici impactul dietei. Dieta umana ar trebui sa includa atat probiotice (bacterii benefice), cat si prebiotice (ceva bun cu care sa se hraneasca bacteriile, precum fibrele). Probioticele se gasesc in alimentele fermentate precum muraturile, varza acra, iaurtul, vinul, painea, sosul de soia si berea. Insa noi am tot cautat metode de a elimina bacteriile din dieta: am pasteurizat alimentele si le-am procesat inlaturand multe dintre fibre. Exceptand iaurtul si muraturile, alimentele care contin bacterii vii au fost toate scoase din dieta (bacteriile din ketchup, muraturi procesate etc au fost distruse prin pasteurizare). Dieta occidentala, cu carbohidratii ei rafinati, alimentele procesate si lipsa de legume proaspete priveaza flora intestinala de substantele necesare pentru a fermenta si a creste. „Marea problema legata de dieta occidentala este ca nu ne hraneste flora intestinala, ci doar tractul gastrointestinal superior. Toate alimentele au fost procesate astfel incat sa fie absorbite rapid, fara a lasa nimic in urma si pentru tractul gastrointestinal inferior. Totusi, se pare ca fermentarea ar putea sa fie cheia pentru mentinerea sanatatii de la nivelul intestinului mare”, a declarat Stephen O’Keefe, de la Universitatea din Pittsburgh.
In mare, lipsa fibrelor din dieta ne infometeaza flora intestinala si ne slabeste sistemul de aparare din corp. Tocmai de aceea, O’Keefe, la fel ca multi alti specialisti, considera ca numarul foarte mare de tulburari intestinale poate fi pus pe seama dietei occidentale care provoaca dezechilibrul microbiomului.
Oamenii care consuma dieta occidentala dezvolta adesea boli precum cele de inima, atacuri cerebrale, obezitate, cancer, diabet de tip 2 etc. Dar ce anume din dieta favorizeaza aparitia acestor probleme de sanatate?
In ultimul timp, o serie de cercetari au indicat ca problema ar fi legata de inflatie, un proces in care ar putea fi implicate bacteriile intestinale. Pentru a remedia acest proces, consumul de alimente care contin culturi de bacterii vii pare o solutie promitatoare (mai ales in randul copiilor). Asa cum au sugerat nenumarate cercetari, probioticele, bacteriile benefice pe care le ingeram fie din alimente fermentate, fie din suplimente, au capacitatea de a calma si sistemul imunitar si de a reduce inflamatiile, de a reduce alergiile si durata racelii in randul copiilor, de a preveni aparitia diareei si a sindromului de col iritat, de a stimula raspunsul imunitar si chiar de a reduce riscul de aparitie a anumitor cancere si a imbunatati stare si functionarea bacteriilor intestinale.
Evident, inca mai raman cateva semne de intrebare cu privire la consumul alimentelor ce contin culturi vii de bacterii, insa beneficiile aduse de aceste mancaruri continua sa fie destul de clare, mai ales in cazul legumelor fermentate. In plus, pe langa faptul ca ele contin multe bacterii benefice, muraturile in sine asigura hrana pentru bacteriile deja existente in intestine.
