Oamenii de stiinta au descoperit dovezi in Bermuda ca nivelul oceanelor a fost mai mare cu 21 de metri acum 400 000 de ani fata de cel actual.Storrs Olson, cercetator specialist in zoologie la Muzeul National de Istorie Naturala Smithsonian si geologul Paul Hearty de la Institutul de Conservare a Insulei Bald Head (- Cap chel -) au descoperit dovezi sedimentare si fosile in peretii unei mine de calcar din Bermuda care documenteaza cresterea nivelului marii in perioada interglaciara din Pleistocenul Mijlociu cu mai mult de 21 de metri fata de nivelul actual.Hearty si colegii lui au publicat dovezile preliminare ale acestei cresteri acum mai bine de un deceniu, dar acestea au fost intampinate cu scepticism de geologi. Dovezile de fosile marine ofera acum fara echivoc o datare exacta a fenomenului.Natura acumularilor de sedimente si fosile gasite de Olson si Hearty nu a fost compatibila cu depozitele lasate in urma de un tsunami, ci mai degraba graduala, dar rapida, ele datorandu-se cresterii nivelului oceanului planetar prin topirea gheturilor.O crestere a nivelului marii la o asemenea inaltime ar avea ramificatii dincolo de geologie si modelare climatica. Pentru organismele din zonele de coasta si mai ales pentru insulele si arhipelagurile joase, o asemenea crestere ar fi avut consecinte catastrofice. Peninsula Florida, de exemplu, ar fi fost redusa la un mic arhipelag format din partile sale mai inalte.- Trebuie doar sa ne uitam la Bermuda pentru a incepe sa evaluam impactul asupra organismelor terestre sau a pasarilor de mare dependente de uscat pentru construirea cuiburilor -, a spus Olson. – Acest grup de insule din Atlantic a fost atat de afectat din punct de vedere al cuiburilor pentru pasari marine ca cel putin o specie de pescarusi a disparut, la fel ca si albatrosul cu coada scurta, marcand astfel extinctia albatrosilor rezidenti in Atlanticul de Nord.Determinarea perioadei si nivelului acestei cresteri globale a marilor si oceanelor nu este importanta doar pentru a interpreta influenta pe care aceasta le-a avut asupra modelelor biogeografice si a disparitiei organismelor de pe insule si din zonele de coasta continentale joase, ci este critica pentru anticiparea efectelor posibile ale schimbarilor climatice din viitor. Aceasta perioada interglaciara e considerata de unii oameni de stiinta ca un bun element de comparatie cu actuala perioada. Cu nivelul dioxidului de carbon in crestere in viitor peste cel din ultimele milioane de ani, este important sa luam in considerare posibilele efecte ale topirii gheturilor din zona polara.- Biogeografii, conservationistii si multi alti specialisti in stiintele biologice trebuie sa ia in considerare aceste descoperiri -, a cerut Olson. – Aceste descoperiri sunt extrem de importante si au o relevanta majora datorita potentialului lor predictiv, intrucat aceasta crestere a nivelului oceanelor a avut loc in perioada interglaciara cea mai asemanatoare cu cea de acum. Devine esential ca durata si nivelul acestui eveniment sa fie recunoscute si acceptate pe scara larga -.
Aceste descoperiri au fost publicate in revista – Quaternary Science Reviews – din 4 februarie.
Sursa: Science Daily 10 Februarie 2009
