Drumul aurului se opreste la Rosia Montana

Satenii cu aurul la picioare spun ca asteapta redeschiderea minei pentru a avea locuri de munca. De frica somajului, tinerii au plecat deja sa munceasca la oras. In Rosia Montana, fiecare om al locului are cate o asteptare: o casa frumoasa, bani pentru supravietuire sau un loc de munca.
rosia montana
Inchiderea minei de aur, in 2006, a lasat localnicii fara locuri de munca si a fugarit tinerii la oras sau in strainatate, spre locuri unde isi pot face bani mai usor decat acasa. Mineritul a lasat in urma parauri rosii, poluate, si ape acide din pricina ploilor, care matura de fiecare data galeriile lasate de izbeliste.

Acum, sperantele celor mai multi oameni se leaga de redeschidere minei, de investitii si de cele “patru de miliarde de dolari” pe care i-ar incasa statul, cu toate plecaciunile in fata mediului si a Uniunii Europene.

Firma canadiana care vrea sa investeasca in Rosia Montana promite ca, pe langa exploatare, are un plan prin care vrea sa ecologizeze intreaga zona afectata pana acum. Pana la “OK”-ul autoritatilor, le-a mai ramas doar sa convinga guvernul si organizatiile de protectie a biosferei.

Primarul vrea explicatii de la ministere

Mihai Bejan, unul dintre mineri, e de parere ca singura salvare a zonei ar fi redeschiderea minei, asa cum a fost de cand se stie. “Asteptam sa se deschida mai repede, sa avem unde lucra, altfel, aici nu ai unde sa te angajezi. Din pacate, oriunde se pun tot felul de piedici si nu inteleg de ce. Pana cand s-a inchis mina asta, nimeni nu a vazut ca ar putea fi vreo problema de mediu si acum, cand vin strainii astia, apar tot felul de nenorociri”.

Primarul e hotarat sa mearga la guvern si sa ceara continuarea proiectului care a fost blocat la stadiul analizei tehnice. “N-am primit niciun raspuns pana acum. Oamenii din Rosia Montana au nevoie de locuri de munca. Pana la urma, toate casele pe care le-au construit, le-au facut muncind in adancul pamantului, la mina. Sper ca acest proiect sa reuseasca”, spune primarul Eugen Furdui.

Vestigiile arheologice intra in analiza

Ultimii sateni din Rosia Montana, care cer blocarea proiectului, spun ca, odata cu reluarea exploatarii, vor fi distruse vestigii arheologice, iar biodiversitatea va avea de suferit.

De partea cealalta, reprezentantii firmei canadiene sustin ca au tinut cont de toate aceste lucruri si au alocat fonduri speciale pentru conservarea lor.

“Pentru cercetarea vestigiilor arheologice am investit pana acum 10 milioane de dolari si urmeaza sa alocam inca 35 de milioane, pentru conservare si promovarea acestora prin intermediul unui muzeu. La cercetare au participat specialisti, Muzeul National si peste douazeci si doua de institutii importante din tara si din strainatate. In ceea ce priveste biodiversitatea zonei, avem deja un proiect de protectie si de atenuare a impactului. In aceste privinte, toate investitiile se ridica la peste 300 de milioane de dolari si totul se face dupa regulile Uniunii Europene”, sustine Catalin Hosu, unul dintre conducatorii proiectului minier.

Minerii se muta la oras

La Rosia Montana sunt aproximativ 975 de familii, dintre care 155 au ales deja sa se mute. Pentru ca proiectul minier cuprindea si proprietatile unor oameni din zona Rosia Montana, 125 de familii au hotarat sa se mute la Alba-Iulia, in Recea, un cartier pe care Rosia Montana Gold Corporation l-a construit pentru ei. Ioan Tomutea a lucrat peste 30 de ani in mina de aur si s-a hotarat sa dea buletinul de Rosia Montana pentru cel de Alba-Iulia.

“Am avut proprietate mare pe care am construit-o cat am lucrat la mina. M-am gandit bine inainte sa fac alegerea aceasta si am facut-o mai mult pentru copii. Unul dintre ei a fost angajat la Gold Corporation, si daca vor da drumul poate se angajeaza si cel de-al doilea. Fara loc de munca e aproape imposibil sa te descurci.”

Un norocos al locului, pe care viata l-a capatuit cu doua “resedinte”, este si Ioan Toderas. Pentru ca una dintre case nu este in zona miniera, se va intoarce la Rosia Montana, iar casa din Alba-Iulia o va lasa baiatului.

TROC

Satenii se cauta de “pro” si “contra”

Reprezentantii Companiei Rosia Montana Gold Corporation spun ca au oprit negocierile cu celelalte familii, pana cand va fi deblocat proiectul, insa sustin ca majoritatea oamenilor si-au dat acordul sa fie stramutati.

“Inainte sa alegem cele doua zone de stramutare, ne-am consultat cu oamenii, pastram legatura in permanenta cu ei, cu autoritatile si cu diferiti experti”, mai spune Hosu.

Familiile care inca nu au primit o oferta de a “locui in deplasare” asteapta ca firma canadiana sa inceapa constructiile la un nou sat, din apropiere. Piatra Alba ar urma sa faca parte din comuna Rosia Montana.

Argumente pentru schimb de case

Dintre toti “comentatorii” care s-au oprit sa discute transparent despre canadienii care dau la schimb o casa pentru aur, femeile din sat strang cele mai multe argumente.

Tanti Ileana s-a nascut la Rosia Montana. “Noi stam pe un munte de aur si mina e de cand ma stiu aici. Deocamdata suntem stapani pe ce avem, proprietatea e sfanta. Nu suntem impotriva lor si, daca vor da bani pentru o viata mai buna, voi pleca. Vrem sa fie angajati si cei de aici, copiii nostri. Unul dintre baieti a lucrat in mina pana sa se inchida si, n-am ce spune, castiga destul de bine. Acum si-a luat lumea in cap si a plecat sa munceasca la oras.”

Noua localitate, Piatra Alba, ar urma sa aiba peste 400 de case si sa fie cel mai modern catun din tara. Despre metodele de exploatare si posibile pericole care ar putea exista in zona, Rosia Montana Gold Corporation sustine ca proiectul lor va respecta toate regulile impuse de Uniunea Europeana.

O alta acuzatie a ecologistilor a fost aceea ca cianura ar putea afecta locul. Reprezentantii proiectului minier spun ca, practic, e imposibil ca un om sa moara daca bea apa din lac. Pentru a fi afectat, ar trebui sa bea, incontinuu, 40 de litri de apa, in doua ore.

Soarta minei ramane la guvern

Preocupat sa scoata in fata “defectele” din viata reala, care ne-ar putea duce mai repede la groapa, Hosu gaseste explicatiile pentru care localnicii ar fi sanatosi-tun in Rosia Montana: “Trebuie sa spunem sa stie oamenii ca cianura se gaseste in cafea, in concetratie de pana la 6 mg pe litru, 2 mg in tigari, in sare si in diverse alte alimente. Legislatia spune ca nu trebuie sa depaseasca o concentratie de cianura de 10 mg pe litru. Inainte sa ajunga in lacul de decantare pe care il vom construi, noi vom trece apa printr-o baterie de detoxifiere si ii va scadea concentratia pana va ajunge intre 5 si 7 mg pe litru, iar, in cateva saptamani, razele ultraviolete vor face sa ajunga la 2 mg.

Soarta minei de aur ramane, in continuare, subiect de dezbatere intre Gold Corporation si asociatiile care vor sa blocheze proiectul. Decizia care ar putea aduce miliarde de dolari la bugetul tarii, se va dezbate, undeva, la masa guvernului.

BOGATIE

Cel mai mare zacamant aurifer din Europa

Din studiile care s-au facut pana acum, in zona Rosia Montana se afla cel mai mare zacamant aurifer din Europa, in jur de 314 tone de aur si aproximativ 1.600 de tone de argint. Fiecare tona de minereu procesat contine aprovimativ 1,42 de grame de aur si in jur de 6 grame de argint.

“Aici se vor procesa in jur de 40.000 de tone de minereu zilnic, deci vor fi aproximativ 6,5 kilograme de aur zilnic”, sustine Catalin Hosu, manager regional Rosia Montana Gold Corporation. Exploatarea ar urma sa dureze 16 ani, iar ecologizare zonei, inca cinci.

“Peste haldele de steril care vor urma in urma procesarii minereului se va turna un strat de argila, apoi pamant de vegetatie. Vor fi terenuri de sport, pasuni. Pana la urma, localnicii vor hotari”, incheie Catalin Hosu.

Sursa: Evenimentul Zilei

Articole similare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,167FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente