Problematica amplasarii turbinelor eoliene in Nordul Dobrogei a fost, din nou, pusa pe tapet de catre Asociatia „Salvati Dunarea si Delta”, cu mentiunea ca de acesta data discutiile au fost mult mai concrete. Agentia Nationala de Protectia Mediului a realizat un ghid privind aspectele de mediu ale acestei problematici, INCDDD a realizat un studiu, comandat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, referitor la turbinele eoliene si impactul acestora strict in cazul pasarilor, BirdLife International si-a prezentat punctul de vedere prin intermediul Biroului tulcean al Societatii Ornitologice Romane, investitorii si-au sustinut punctul de vedere, in egala masura cu reprezentantul Enel Electrica, cel al Consiliului Judetean Tulcea si cu primarii din localitatile vizate, iar studiul de caz a fost, de aceasta data Parcul National Muntii Macin. Sa le luam pe rand:
Ghidul APM, prevede masuri compensatorii
Agentia Nationala de Protectie a Mediului a elaborat un „Ghid metodologic pentru includerea aspectelor de mediu in procedura de evaluare a impactului asupra mediului”, o preluare a prevederilor europene adaptate realitatii romanesti, care prevede masuri mai mult sau mai putin clare pentru investitori, dar care aduce ca o noutate – si ca o ultima instanta – masurile compensatorii. „Acestea vor fi utilizate doar atunci cand alte masuri de siguranta prevazute de legislatie nu au avut aplicabilitate, si vor fi supuse consultarii si aprobarii publicului inainte de a fi aprobate”, a subliniat reprezentantul ANPM prezent la discutii, Roxana Stoian.
Desi pare o masura buna, ghidul destinat Agentiilor de Protectia Mediului nu este nici pe departe un panaceu universal, fiind doar un „cod de bune practici” care nu va face sa dispara studiile de cele mai multe ori eronate cu care se prezinta investitorii la birourile APM. Discutiile legate de aceasta tema au avut o singura concluzie: necesitatea monitorizarii diversilor elaboratori de studii „de specialitate”.
Studiul INCDDD recomanda studii de impact de minim un an
Studiul „Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea”, realizat si prezentat de Zsolt Torok, cercetator stiintific in cadrul INCDDD Tulcea, aduce o serie de recomandari privind modul de executie a studiilor privind potentialul impact al echipamentelor eoliene si instalatiile anexe acestora, modul de analiza si interpretare a datelor astfel incat sa fie evidentiat eventualul impact al centralelor eoliene atat la nivel local, cat si la nivel regional sau chiar la o scara mai larga, dar si caracteristicile elementelor patrimoniului natural care trebuie vizate de viitoarele studii de impact. Mai mult, potrivit studiului realizat, durata studiilor de impact inainte de constructia centralelor eoliene trebuie sa fie de minim un an de zile. In privinta perioadei de monitorizare dupa constructia centralelor eoliene, aceasta ar trebui sa fie de minim sase ani in cazul avifaunei si de mini trei ani in cazul florei, faunei si habitatelor naturale.
Cu toate acestea, potrivit cercetatorului Zsolt Torok, investitorii sau primarii nu ar trebui sa fie ingrijorati de masurile impuse de organismele de mediu: „Mi se pare putin interesanta opozitia asta a-priori fata de investitiile care se fac, iar eu nu mi-as face probleme vis-a-vis de acest aspect decat daca ar fi vorba de o directiva a Uniunii Europene. Rolul nostru, ca institut de stat, este sa ne conformam politicii guvernului si sa reducem cat mai mult impactul acestor investitii. Daca stricam ceva la mediu nu vom plati la fel de mult daca stricam la economie”.
Potrivit studiului realizat de INCDDD, zonele unde instalarea centralelor eoliene si/sau a parcurilor eoliene este considerata ca fiind o activitate care ar putea avea un potential impact negativ sunt Dealurile Tulcei – Tulcea, Somova, Bestepe – si malul Marii Negre.
„Suntem catalogati cam ca o centrala nucleara”
Afirmatia apartine reprezentantului Asociatiei pentru Politici Energetice din Romania (APER), care a sustinut punctul de vedere al investitorilor in acest domeniu, acuzand institutiile de mediu de incoerenta si de birocratie excesiva. „Facem toate studiile si suntem catalogati cam ca o centrala nucleara. Nu exista coerenta legislativa si din aceasta cauza investitorii sunt plimbati pentru un aviz de la Ministerul Mediului la Agentia de Protectie a Mediului, iar timpul de raspuns este exagerat de mare”, si-a aratat nemultumirea Dacian Nata, reprezentantul APER.
Afirmatia acestuia a fost sustinuta si de reprezentanta Garzii de Mediu Tulcea, Gabriela Soparla, care a mentionat faptul ca lipsa unui custode pentru Natura 2000 ingreuneaza foarte mult situatia si oamenii sunt pasati intre Ministerul Mediului si agentiile de protectia mediului fara sa primeasca un raspuns coerent.
Primarii si-au aratat, inca o data nemultumirea fata de interdictiile impuse de Natura 2000, si au catalogat acest fapt drept o aberatie, iar reprezentantul Consiliului Judetean Tulcea, Georgel Rosca a tinut un discurs vehement impotriva faptului ca 85% din teritoriul judetului Tulcea este prins in Natura 2000: „Sunt impotriva siturilor Natura 2000 datorita faptului ca nu au fost luate in consideratie doleantele comunitatilor locale. Si in acest moment exista intravilanuri care sunt incluse in hartile de SCI-uri si de SPA -uri. Dati-mi voie sa apar dezvoltarea economica pe cele 15% cat a ramas. Cu amendamentul ca vom inainta in continuare catre foruri stoparea acestei mari suprafete care se intampla in judetul Tulcea, nejustificat. E un punct de vedere personal. Si vom face acest lucru. In momentul de fata exista pe rol programe de finantare pentru infrastructura si ne trezim in situatia in care trebuie sa mergem la Bucuresti, la un birou al Ministerului Mediului in care sa se dea aprobare si avize pentru Natura 2000. In intravilanele comunelor”, a declarat consilierul Rosca.
Situatia transportului de energie este la limita
Daca din punctul de vedere al protectiei mediului situatia este oarecum clara, din cel al transportului energiei produse de turbinele eoliene situatia pare la limita.
„In acest moment numarul cererilor de racordare la reteaua Enel este foarte mare. Sunt insa probleme deosebite in ceea ce priveste modul de racordare a tuturor investitorilor la retelele electrice, si pe aceasta tema purtam inca discutii cu reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei. Aceasta problema nu este bine reglementata si inca se mai cauta solutii si se fac investigatii in diversele legi emise in alte tari cu referire la acest subiect. Anul trecut se vorbea despre 2000 de MegaWati insa numarul investitorilor care vor sa faca parcuri de centrale eoliene in Dobrogea a crescut. Capacitatea retelei Transelectrica de a dirija aceasta energie catre tara este limitata, si mai mult de 1500 de MegaWati nu pot fi evacuati din Dobrogea. 1500 de MegaWati reprereprezinta cele doua cai principale de prin care se evacueaza catre tara, o cale prin Macin – Galati si o cale prin Cernavoda. Deci, din punctul nostru de vedere, al celor care racordeaza centralele la retea, situatia este cam la limita, cu cererile de energie”, a precizat reprezentantul Enel, Vasile Cosug.
Potrivit acestuia, pana in prezent au fost solicitate autorizatii de racordare la retea in zonele Topolog – Casimcea, Valea Nucarilor – Agighiol – Tulcea, Baia si Macin, si deocamdata foarte putine societati comerciale producatoare de energie eoliana au primit avize favorabile.
Precedent periculos
La aceasta ora a fost creat un precedent: nu mai putin de 170 de turbine eoliene cu o putere de 250 MW vor fi amplasate in localitatea Fantanele din judetul vecin Constanta. Pentru construirea parcului autoritatea de mediu din Constanta nu a solicitat prea multe avize, drept pentru care singurele norme pe care ar putea fi acuzati ca le incalca respectivii constructori sunt cel mult normele de urbanism. Fireste, pe aceeasi idee investitorul si-a propus sa acopere toata zona, inclusiv Istria, harta pe care a afisat-o pe pagina web fiind mai mult decat concludenta.
Articol trimis de Mirela BACIU
