Fermele ecologice ar putea produce de trei ori mai mult

0
390
Agricultura ecologica va beneficia, in urmatorii 7 ani, de peste 200 mil. euro fonduri europene
Agricultura ecologica va beneficia, in urmatorii 7 ani, de peste 200 mil. euro fonduri europene

„Speranta mea e sa punem ultimul cui in cosciugul ideii ca nu se poate produce multa mancare prin agricultura ecologica” – Ivette Perfecto, profesor la Facultatea de Resurse Naturale si Mediu din Michiganagricultura

Agricultura ecologica (organica) ar putea obtine de trei ori mai multe alimente in tarile aflate in curs de dezvoltare, folosind metode traditionale care sa nu epuizeze solul prin adaugarea de ingrasaminte chimice si pesticide. Astfel, mitul ca, fara agricultura industriala din ziua de azi, omenirea ar muri de foame este complet demontat de un studiu al Facultatii de Resurse Naturale si Mediu, din cadrul Universitatii din Michigan. Cercetatoarea Ivette Perfecto si colegii ei au ajuns la concluzia ca, in tarile dezvoltate, productia la hectar in fermele care folosesc numai ingrasaminte naturale a egalat productia din fermele care folosesc ingrasaminte chimice.

Din moment ce toate fermele din aceste state (ecologice sau nu) lucreaza mecanizat, masinile agricole sporesc la fel de mult eficienta, fie ca se folosesc ingrasaminte chimice, fie naturale. In schimb, in tarile in curs de dezvoltare exista inca un deficit considerabil de echipamente agricole performante, astfel ca numai cine are masinarii bune are si bani de ingrasaminte artificiale. In ultima instanta, diferenta dintre cantitatea produsa nu tine de tipul ingrasamintelor, ci de mijloacele tehnice de productie, plus organizarea muncii. De asemenea, cercetatoarele americane au constatat ca inclusiv in SUA ar exista suficiente cantitati de ingrasamant natural, daca fermierii ar vrea cu adevarat sa-l valorifice.

In situatia extrema in care, totusi, s-ar constata un deficit de balegar sau de deseuri vegetale, agricultorii nu ar trebui sa dea buzna catre depozitele de ingrasaminte articiciale. O solutie naturala de hranire a solului ar constitui-o asa-numitul „balegar verde”, care presupune insamantarea unor plante care se dezvolta si cu putine resurse, apoi ingroparea (prin arat) a acestora, pentru a servi drept hrana unei viitoare recolte care sa fie valorificata economic. Agricultura denumita de decenii intregi „conventionala” a ajuns sa aduca productii uriase la hectar, cultivand specii de plante (adesea in versiuni modificate genetic) care cresc repede, dar care se afla practic „in dependenta” de fertilizatori chimici si pesticide.

Efectele asupra sanatatii oamenilor sunt controversate, pentru ca apar dupa perioade foarte lungi si se combina cu o multitudine de alti factori. Insa, in cazul organismelor marine, s-a constatat ca ele mor in cateva zile acolo unde marea este infectata cu deseuri agricole continand asemenea substante. In aceste conditii, numai lobby-ul puternic al industriei agricole a creat mitul ca agricultura organica este ineficienta. „Interesul corporatiilor in agricultura si maniera in care s-a facut cercetarea agricola, cu multe influente din partea companiilor de chimicale, pesticide si ingrasaminte – toate au avut un rol important in a convinge publicul ca trebuie sa avem nevoie de toate acestea pentru a produce mancare”, considera Ivette Perfecto.

Sursa: Gandul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.