Festivalul drujbelor

Padurea Comorova, unicat pe malul Marii Negre, a devenit tinta intereselor private, bine camuflate sub initiativele administrative ale edilului de la Mangalia, Zanfir Iorgus. Acesta este acuzat ca face jocul celor puternici, asa cum “a pus” si bugetul localitatii in bratele unor privati.

Padurea Comorova este situata langa statiunea Neptun, in judetul Constanta, fiind una dintre cele 12 unitati teritoriale din Romania pusa pe lista rosie din cauza deficitului de padure. Pozitionarea acesteia, dar si cadrul natural au favorizat aparitia a tot felul de interese de exploatare turistica sau rezidentiala, initial a zonei imediat vecine. Acum, insa, mai multe semne venite dinspre administratia condusa de Zanfir Iorgus creeaza un peisaj dramatic: padurea risca sa fie inghitita de vile. Interese private puternice se ascund in spatele unor initiative duse pe ascuns, la limita legii, si care lasa urme doar in trupurile copacilor de la Comorova.
PADUREA CU ALEI

Padurea unicat de pe litoralul romanesc acoperea la inceput un pic peste 1.000 de hectare, dar o data cu construirea statiunii Neptun, suprafata acesteia s-a redus la vreo 600 de hectare – asta pana la debutul capitalismului salbatic romanesc. In 1990, Padurea Comorova avea un fond forestier de 618 hectare, iar acum mai are doar 512. Fondul forestier de la Comorova risca sa devina istorie. Asa dupa cum ne demonstreaza faptele, Primaria Mangalia are planuri mari, de o popularitate excesiva, dar de o eficacitate… de pus la indoiala. Dezvoltarea orasului Mangalia presupune, din punct de vedere al primarului Zanfir Iorgus, “aqua land”, telegondola si transformarea unei paduri in… parc. Pana la un punct, filmul asta deja ruleaza pe la noi. De la Comorova incolo, insa, lucrurile au miros ciudat.

Sa ne explicam! Proiectul pe care il propune primarul Iorgus, de transformare a Comorovai in parc, presupune inlocuirea unei paduri cu un loc de promenada. Ceea ce in Vest s-ar chema “crima ecologica” la noi se vinde electoral ca Plan de Urbanism – “Extindere si diversificare: oferta turistica si de agrement – statiunea Mangalia”.

GUVERNUL DRUJBA

Padurea a devenit proprietatea publica a Primariei Mangalia prin bunavointa Guvernului Isarescu in 2000, dar, administrativ, Comorova a fost incadrata ca “parc”. Zanfir Iorgus a demarat actiunile de obtinere a unui plan de urbanism care sa-i permita sa intre in padure de-a dreptul si, dupa o perioada de doi ani, Agentia pentru Protectia Mediului Constanta a binevoit sa emita acordul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Astfel, azi avem la Comorova o padure incadrata administrativ ca parc, iar in locul mistretilor si caprioarelor stau sa-si faca aparitia in luminisuri ATV-urile si vilele puternicilor zilei. Caci pentru ei se pregateste. Si, daca aveti vreo indoiala, sa ne uitam un pic si la cadrul legal in care au aparut acest PUZ si toate planurile Primariei Mangalia.

Acordul de Mediu, dat de APM Constanta, contravenea la momentul emiterii, anul 2004, Legii 570/2003. Constanta sufera de lipsa de padure (alaturi de alte 11 judete), asa ca Guvernul decisese interzicerea defrisarilor in aceste zone. Astfel, Primaria Mangalia avea un Acord de Mediu, dar nu putea pune drujbele la munca. Guvernul Tariceanu se prezinta in Parlament in 2005 cu o modificare la Legea 570/2003. Executivul a propus introducerea unei exceptii: acordarea de drept “de drujba” pe caz de utilitate publica. Deci, problema s-a rezolvat! S-a probat insa, in acest fel, interesul manifestat in cele mai importante birouri din Bucuresti pentru planurile Primariei Mangalia.
COMOROVA SE VINDE LA BUCATA

In momentul de fata, o agentie imobiliara constanteana vinde 4 hectare de teren impartit in loturi de cate 600 de metri patrati chiar in padurea, pardon!, Parcul Comorova. Inlesnirile legislative obtinute de Primaria Mangalia favorizeaza in fapt multe afaceri imobiliare, toate autorizarile in vederea constructiilor facandu-se acum mult mai usor. Nici Primaria nu s-a lasat mai prejos. A scos la licitatie sase loturi de teren in vecinatatea Popasului Caprioara (in statiunea Neptun) a cate aproape 4 hectare fiecare cu destinatia de cluburi private, dupa cum reiese din textul Hotararii Consiliului Local Mangalia. Dupa cum a scris presa locala, licitatiile au ridicat mai multe semne de intrebare, dar toate nelamuririle si indoielile s-au spulberat dupa ce mai multi cumparatori au fost identificati ca apropiati ai primarului Mangaliei, iar acestora le-au fost oferite facilitati la plata terenurilor, imposibil de imaginat din lectura drasticelor conditii din caietele de sarcini.
Semnal de alarma

Cosmin Barzan, seful organizatiei “Mare Nostrum”, se declara ingrijorat de “asaltul antropic tot mai agresiv asupra Padurii Comorova”. Potrivit reprezentantului organizatiei de voluntari din Constanta, planurile administratiei Mangalia de a transforma padurea in zona de agrement vor provoca un lant de evenimente care vor distruge semnificativ aceasta populatie de animale. De altfel, mai multe proteste ale unor organizatii civice sau ale unor consilieri locali au ajuns la Prefectura constanteana, dar si la Cancelaria premierului. Nimeni nu pare insa sa se fi sesizat cu privire la drama de la Comorova.
De obarsie regala

In 1897, sub patronajul regelui Carol I s-au plantat langa Mangalia 60 de hectare de arbori, iar sub administrarea Academiei Romane s-a ajuns la extinderea acesteia la mai mult de 1.000 de hectare, asa luand fiinta si crescand Padurea Comorova. Din 1930 si pana in 1971, aici a functionat un important punct de cercetari silvice din Romania, dar aparitia statiunilor litorale a dus la diminuarea suprafetei impadurite. Stejarul brumariu, ienuparul de Virginia, specie unicat in Romania, pinul Douglas sunt specii rar intalnite aici, care ii dau padurii nu doar o valoare practica, ci si una stiintifica.
Afaceri suspecte la Primarie

Primarul Mangaliei, Zanfir Iorgus a devenit de curand subiectul unor anchete de presa, de numele lui legandu-se nu numai planul de transformare a unei mosteniri cinegetice de exceptie intr-un parc (de distractii), dar si alte afaceri cu miros de DNA. De altfel, pe adresa procurorilor a fost deja trimisa o sesizare: Iorgus ar fi conditionat o improprietarire de 9 hectare de pamant cu o vanzare a unei parti din respectivul teren. Dar si mica lista a firmelor care asigura serviciile publice in orasul de la malul marii ridica mai multe semne de intrebare. Un exemplu semnificativ despre cum intelege primarul sa sprijine anumite afaceri il reprezinta o hotarare de Consiliu Local promovata de Iorgus, care impune o corelatie de pana la 34% consumatorilor de agent termic contorizati.

Contorizarea, a carui rost il reprezinta tocmai reducerea cheltuielilor la nivelul consumului real, a fost in acest fel facuta degeaba de utilizatorii casnici, care sunt obligati sa plateasca aproape la fel ca si cei necontorizati. Un aspect interesant de retinut este ca pierderile tehnologice de pe reteau de distributie a agentului termic sunt doar in proportie de 8%-12%.

Sursa: Jurnalul National

Articole similare

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,693FaniÎmi place
85CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...