In Groenlanda infloresc fermele de cartofi, in timp ce vanatoarea de foci dispare

Poate ca nicaieri in lume efectele incalzirii globale nu sunt atat de evidente ca in Groenlanda, unde cresterea temperaturilor a fost o binecuvantare pentru cei 56.000 de oameni care locuiesc pe aceasta insula, teritoriu de sine statator in cadrul Danemarcei. Pe masura ce dispar gheturile de pe mare din perioada iernii, mijlocul traditional de subzistenta dezvoltat de populatia Inuit (eschimosi) – vanatoarea de foci, saniile trase de caini, pescuitul la copca – dispare si el. Agricultura, o ocupatie aproape necunoscuta acum un secol, e mai infloritoare ca oricand.

Incalzirea globala este mana cereasca pentru fermieri si pescari, dar o problema pentru eschimosii dependenti de gheata.

Intr-un sat de 56 de locuitori din sudul Groenlandei, cercul istoriei se inchide. Aici, in jurul anului 985, Eirik cel Rosu, conducatorul unei colonii medievale vikinge, si-a construit o ferma pentru cresterea oilor, a vitelor si cultivarea orzului.

Dar aproape 300 de ani mai tarziu, clima s-a schimbat. Stilul de viata agrar a inceput sa se destrame in perioada cunoscuta drept “Mica Epoca de Gheata”, care a condamnat colonia.

Astazi, dealurile care marginesc Fiordul lui Eirik sunt din nou verzi si fertile. Recolta de cartofi si ridichi asteapta vremea culesului. Lotul de pamant este inconjurat de iarba inalta – sursa de hrana pentru mii de oi. Intr-un sat din apropiere, localnicii au inceput sa cultive broccoli.

In capitala Nuuk, la 200 mile in nord, fermele de cartofi sunt o noutate. Disputele privind preturile dintre fermierii locali si vanzatori tin chiar prima pagina a ziarelor. Pe de alta parte, alte lumi se inchid, mai ales in centrul si nordul Groenlandei, unde oamenii obisnuiau sa calatoreasca pe gheata, pe sanii trase de caini. Relieful fiind extrem de dificil, orasele din Groenlanda nu sunt legate prin drumuri.

Nici chiar in nordul Groenlandei marea nu a mai inghetat complet de aproape un deceniu, izoland la propriu mii de groenlandezi timp de jumatate de an si punand capat stilului de viata al altor cateva sute de vanatori care isi castigau traiul vanand foci si ursi polari pe gheata.

In nordul extrem, marea ramane inghetata doua luni mai putin decat in trecut, potrivit ministrului de finante si de externe al Groenlandei, Aleqa Hammond.
Pierderea nu este doar de natura economica. In satele din nordul Groenlandei, sania este ca o masina sport, si un simbol al statutului social. In Ilulissat, 200 mile la nord de Cercul Arctic, multi proprietari de caini renunta. Deja sute de caini de tractiune sunt legati, pe un teren stancos de la marginea orasului, si hraniti cu resturi de peste. Perspectivele pe termen lung nu sunt deloc placute.

Orasul in schimb infloreste. Cele doua fabrici de peste de pe plaja lucreaza nonstop, procesand crevetii si halibutul prinse de pescarii din zona printre iceberguri, chiar in fata intrarii in port. Totusi, nimeni nu este inca sigur de efectele pe termen lung ale incalzirii climei in Groenlanda. Oamenii de stiinta se asteapta ca temperatura mai calda a apei sa alunge crevetii spre nord, unde vor fi mai putin accesibili, dar cred ca alte specii i-ar putea inlocui. Gheata topita de pe ghetari s-ar putea dovedi utila pentru industria hidroenergetica in dezvoltare a tarii, dar stratul tot mai subtire de gheata a facut si victime printre cei ale caror mijloace de transport se bazeaza pe el.

Sursa: Cadran Politic

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,150FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente