Islanda, o tara care nu are nevoie de petrol

Locuitorii statului insular vor fi primii oameni din lume care se vor lipsi de combustibilii fosili si vor folosi 100% energii regenerabile.

Islanda e tara in care focul si gheata vietuiesc impreuna, iar cutremurele de pamant scutura scoarta terestra cel putin o data pe zi. Copacii sunt mai rari decat vietuitoarele, campurile de lava si gheturi sunt luminate feeric de aurora boreala, iar curentul electric, produs cu ajutorul gheizerelor, este aproape gratuit.

Tara Soarelui-de-la-Miezul-Noptii, in care nu exista cai ferate, iar vulpea polara este singurul animal de prin partea locului, si-a propus deja ca, pana in anul 2050, sa devina primul stat din lume care produce si consuma numai energie regenerabila.

Tara de gheata si de foc are resurse energetice imense si este lider mondial in producerea energiilor regenerabile, iar respectul pe care il au islandezii pentru mediul inconjurator este pe masura. Dezvoltarea economica si protectia mediului se afla intr-o simbioza perfecta pe aceste meleaguri pierdute in apele Oceanului Nord-Atlantic.

Primele centrale hidroelectrice au fost construite in Islanda dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si, incepand cu secolul XX, locuintele din orase au inceput sa fie incalzite cu ajutorul vaporilor de apa proveniti din surse naturale.

In anul 1970, 43% din imobile aveau caldura si apa calda la discretie, si aproape gratis, datorita conductelor care capteaza si transporta, si in prezent, vaporii de apa calda spre caloriferele si robinetele islandezilor. Islanda si-a propus ca pana in anul 2050 sa devina prima tara din lume care sa nu mai aiba nevoie de combustibili poluanti. In prezent, 70 la suta din consumul de energie al acestei tari provine din resurse hidroelectrice si geotermale. Acest procentaj constituie cel mai bun indicator economic din lume la consumul de energie regenerabila si nepoluanta.

Fara combustibil poluant

Tara fiordurilor este pioniera cercetarilor stiintifice desfasurate in domeniul energiei regenerabile, devenind un model european din acest punct de vedere si putand fi denumita, pe drept cuvant, laboratorul energiei viitorului. Construirea uzinei de aluminiu de la Strumvik a permis obtinerea la scara industriala a hidroelectricitatii.

Cu o capacitate de 60.000 de tone pe an, fabrica de aluminiu a impus crearea unei centrale hidroelectrice in anul 1965. Prin urmare, dezvoltarea sectorului industrial a adus cu sine dezvoltarea acestui tip de energie regenerabila. Al doilea tip de energie regenerabila obtinuta de islandezi provine din apele geotermale ai caror vapori sunt convertiti in caldura si electricitate. In Islanda exista un flux geotermal la suprafata pamantului, dar acesta este destul de slab pentru a fi captat direct.

De aceea este exploatata caldura acumulata in anumite parti ale solului prin foraje de mare adancime, care se efectueaza in functie de temperatura dorita sau de conditiile termice locale. Islandezii sunt cei mai mari consumatori de energie din lume. Productia de aluminiu absoarbe 48 la suta din productia de electricitate, iar energia geotermala este principala sursa utilizata pentru incalzirea locuintelor. Numai unu la suta din casele islandezilor sunt incalzite cu combustibil poluant.

Laborator de energii regenerabile

Islanda are un corp de experti in domeniul energiilor regenerabile si aloca foarte multe fonduri dezvoltarii stiintifice. In acest moment, hidrogenul, ca posibila sursa de energie, reprezinta principala preocupare a acestor specialisti.

In acest scop, a fost creat Institutul de cercetare Icelandic New Energy – INE, care este finantat de companii din sectorul energetic islandez si de trei societati de profil internationale. Principalul scop al cercetarilor este de a testa in Islanda posibilitatea de a inlocui progresiv energia poluanta prin energia oferita de carburantii pe baza de hidrogen.

Termenul fixat de oamenii de stiinta pentru realizarea acestui scop este de 50 de ani. Responsabilii programului de dezvoltare energetica INE au initiat deja o retea de producere a hidrogenului, constituita din fabrici de mici dimensiuni, care sunt amplasate in statiile de alimentare a parcurilor de autovehicule.

Aceasta varianta reduce riscurile care pot aparea din punct de vedere tehnic si ofera posibilitatea testarii pe termen lung a producerii si folosirii carburantilor obtinuti pe baza de hidrogen. Specialistii islandezi si-au propus ca 2050 sa fie anul in care acest nou tip de energie regenerabila, pe baza de hidrogen, sa inlocuiasca, in Islanda, combustibilii poluanti.

Consumul rationalizat, izvor de bogatie

Islanda a diminuat constant importul de petrol. Politicile economice si de mediu islandeze au in vedere trei obiective: securitatea aprovizionarii pe cale navala, o crestere economica stabila si lupta sustinuta impotriva incalzirii globale. Uniunea Europeana, care a publicat in anul 2007 Cartea Verde, mentioneaza obiective similare.

Modelul islandez poate fi imprumutat de tarile europene, dar dependenta acestora de petrol este, din pacate, intr-o continua crestere. Daca guvernele batranului continent nu vor lua masuri si nu-si vor revizui politicile economice si pe cele de mediu, in urmatorii 30 de ani nevoile legate de consumul de petrol al statelor pe care le conduc vor creste cu cel putin 70 la suta, fata de 50 la suta in prezent.

In acest moment, dependenta tarii fiordurilor de combustibilii fosili se cifreaza la 29 la suta si se afla intr-o continua scadere. Desi resursele naturale ale Islandei sunt foarte mari si permit producerea la scara larga a energiei regenerabile, consumul rationalizat al oricarui tip de energie face parte din politica sa economica si de mediu. In aceasta tara, exista o agentie de optimizare a consumului de energie, care a fost infiintata in 2006. Rolul acesteia este de a optimiza consumul casnic, cat si pe cel din sectorul public, prin crearea unei culturi nationale de utilizare rationala a resurselor energetice.

Cel mai bogat stat din lume

In anii “70, Islanda era unul dintre cele mai sarace state din lume. Produsul intern brut al acestei tari era foarte mic, iar economia sa era aproape inexistenta. Politica de redresare a Islandei a inclus la acea vreme, pentru a scoate tara din impas, in mod deliberat exploatarea resurselor geotermale. Guvernul islandez si-a revizuit sistematic investitiile in energie, publice si private, si a alcatuit un plan pe termen lung de exploatare a resurselor naturale.

In prezent, datorita acestor masuri, carora li se adauga si investitiile majore, facute in domeniul cercetarii, Islanda este una dintre cele mai bogate tari de pe glob si aproape suta la suta din electricitatea islandeza provine din surse de energie regenerabila.

In conditiile in care terenul agricol reprezinta doar unu la suta din suprafata acestei insule, cei 280.000 de locuitori traiesc in mare parte din comertul cu peste. Peste 20 la suta din forta de munca existenta aici este angrenata in fabricile de procesare a codului sau heringului, principalele soiuri de peste care se gasesc in apele teritoriale ale insulei.

Mediul, prima iubire

Islanda este salbatica si libera, singurii sai stapani fiind puritatea aerului si curatenia care domneste peste tot. Majoritatea islandezilor traiesc in orase mari, ridicate pe coasta oceanului. Aceasta tara, dura si magica in acelasi timp, are spatii virgine imense, iar solul sau fierbe in permanenta.

Calm si taciturn, islandezul isi respecta cu sfintenie mediul in care traieste si aproapele. Pacifist si onest, acest popor nu stie ce este furtul, nici inchisoarea, iar politia vegheaza cu discretie, aproape nevazuta, strazile oraselor islandeze, care lucesc de curatenie. Dragostea pentru natura e cel mai important lucru pe care poporul islandez doreste sa-l lase mostenire generatiilor viitoare.

Islanda, salbatica si libera

Situata chiar sub Cercul Polar, in Oceanul Atlantic de Nord, tara ghetii si a focului, cu capitala la Reykjavik, are o suprafata de 152.000 de kilometri patrati. Pe taramul Soarelui-de-la-Miezul-Noptii, in luna iunie soarele straluceste 24 de ore, iar in decembrie, noptile polare stapanesc ghetarii care se afla langa izvoare termale, langa gheizere si vulcani.

Islanda insa nu are o clima atat de rece precum au celelalte tari aflate la aceeasi latitudine. Curentul golfului incalzeste coastele Islandei, iar locuitorii sai se bucura de o vreme mult mai prietenoasa decat cei din Groenlanda, aflata la doar 320 de kilometri departare.

In Islanda se afla cea mai activa zona vulcanica din lume, cel mai mare ghetar si cea mai mare cascada din Europa. Aceasta insula vulcanica din mijlocul oceanului, inconjurata de fiorduri si incalzita de gheizere, atrage anual mii de turisti datorita peisajelor sale magnifice si, uneori, suprarealiste.

Sursa: Adevarul

Articole similare

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,679FaniÎmi place
88CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...