Legile proaste dau frau liber comiterii de ilegalitati in ariile protejate din Brasov

Legile proaste dau frau liber comiterii de ilegalitati in ariile protejate din Brasov
Legile proaste dau frau liber comiterii de ilegalitati in ariile protejate din Brasov

Teoretic, 7% din suprafata judetului, respectiv 28.350 de hectare, este constituita din arii protejate, insa, limitele si suprafetele acestora nu coincid in legislatie cu realitatea, ceea ce duce la o serie de probleme.

Acest lucru a fost subliniat atat de  reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Brasov, cat si de custozii acestor rezervatii intr-o intalnire cu reprezentantii Prefecturii, care au vrut sa afle tocmai problemele cu care se confrunta acestia.

Reprezentantii APM Brasov au precizat ca limitele ariilor nationale protejate, cu exceptia parcurilor nationale, nu sunt legiferate, ci este mentionata doar suprafata acestora in Legea 5/2000 privind planul de amenajare al teritoriului national.

Totodata, limitele Siturilor Natura 2000 au fost trasate grosier si imprecis fiind introdus si intravilanul localitatilor, care de fapt nu face parte din zona de conservare. De exemplu, in Legea 5/2000, Padurea Bogatii, care este rezervatie naturala de timp faunistic, floristic si geologic, figureaza cu 6.329 de hectare, dar in realitate aceasta are 8.500 de hectare. O situatie similara este si in zona umeda Cotul Turzunului, dintre Hoghiz si Racos, care in aceasta lege este notata cu 0,3 hectare, dar se intinde in realitate pe aproape 400 de hectare.

Fara regulamente nu se poate face nici turism

Lipsa acestor date a condus si la imposibilitatea conturarii unor planuri de management sau a unor regulamente pentru aceste arii. In unele cazuri, cum ar fi pentru Parcul National Piatra Craiului aprobarea planului de management, care trebuie sa fie facuta prin hotarare de Guvern, se tot amana din 2011, din cauza schimbarilor de la nivel central. Si reprezentantii Fundatiei Carpati care administreaza mai multe arii protejate, cum ar fi Dealul Lempes sau mlastinile eutrofe de la Prejmer, au solicitat sprijinul Prefecturii in vederea urgentarii aprobarii regulamentelor pentru aceste arii protejate, documentele fiind intoarse de mai multe ori, fara motive temeinice, de autoritatile de protectia mediului de la nivel central.

Prefectul Mihai Mohaci a tinut sa sublinieze ca problemele din ariile protejate trebuie clarificate, astfel ca sa existe regulamente certe, iar aceste zone sa poata intra in circuitul turistic, astfel incat turismul sa nu aduca prejudicii biodiversitatii.

Ce amenzi a dat Garda de Mediu pana acum

Neexistand o situatie clara a acestor limite ale ariilor protejate se ajunge, de multe ori, la interventii neautorizate, respectiv ridicarea unor constructii sau alte exploatari pentru care se obtin chiar si acte in regula de la primarii, care ori din dezinteres, ori din nestiinta nu colaboreaza cu custozii. „Nu trebuie sa ne prevalam de aceste lacune legislative, iar impreuna cu custozii si celelalte institutii responsabile in domeniu sa le aducem la cunostinta autoritatilor locale ce inseamna aceste arii protejate si de ce trebuie sa tina seama atunci cand emit anumite avize, cum ar fi certificatele de urbanism”, a precizat subprefectul Elisabeta Felseriu. Totodata, si seful Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu Brasov, Mircea Paraschiv, a precizat ca reprezentantii institutiei vor verifica in teren daca datele coincid in vederea continuarii demersurilor pentru legiferarea limitelor tuturor ariilor protejate. Comisarii de mediu au aplicat o serie de sanctiuni, in ultima perioada, pentru nerespectarea legislatiei privind ariile protejate, printre care 10 suspendari de activitate, 16 amenzi in valoare de 245.500 de lei, dar si 26 de avertismente inaintand totodata, organelor abilitate o plangere penala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *