Ligniti – Batjocura din Valea Bistrei

3.000 TONE Avizul numarul 10 – LS pentru exploatarea experimentala prevede extragerea a 3.000 de tone de lignit probe tehnologice, dar activitatea intensa demonstreaza ca aceasta este cantitatea de minereu transportata zilnic .
exploatarea de la popesti
12 LUNI firma Maestro Trading SRL Oradea a obtinut din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale o licenta de explorare in noiembrie 2007, pentru o perioada de 12 luni, dar societatea nu are autorizatie de mediu pentru exploatarea industriala a lignitului.

Sfarsitul lunii februarie 2008. Peretii se zguduie, casa sta sa cada. “E cutremur?” “De ce terenul o ia la vale?” Acestea sunt doar doua dintre intrebarile pe care si le-au pus atunci cele 400 de familii din comuna bihoreana Popesti. De mai bine de noua luni, oamenii traiesc in disperare, fiindca dezastrul ecologic, lipsa de respect fata de munca de o viata si goana dupa bani sunt imaginile care alcatuiesc un puzzle de cosmar pe Valea Bistrei. Din vechea mandrie de ortac s-a ales praful. Pseudocapitalistii nu ezita nici o secunda sa-si bata joc de ceea ce minerii au agonisit si cladit o viata.

La inceputul acestui an, firma oradeana Maestro Trading SRL, ce apartine lui Ioan Blidar, controversat om de afaceri, a inceput sa tulbure linistea comunitatii din satele apartinand comunei Popesti. De numele lui Blidar se leaga o condamnare din 2006 a Tribunalului Iasi. Sentinta a fost de un an inchisoare pentru ca Blidar a dat mita un jeep Land Rover lui Ion Mihai, fost sef al CET Iasi, pentru a cumpara carbune din Ungaria. Acum Blidar s-a reorientat spre CET Oradea. De aceea, zeci de camioane de tonaj mare circula non-stop pline ochi de lignit pe ulitele inguste din Voievozi, Varviz si Popesti, distrugand drumurile si zguduind din temelii casele. Satenii au ajuns in culmea disperarii. Pe 3 martie un consilier local a pus pe masa primarului, a Consiliului Local si Politiei Popesti protestul celor 387 de familii ale caror case se afla in vecinatatea drumurilor judetene 191 A si 191 B. In memoriu se arata ca, in cazul satului Varviz, traficul “infernal, efectuat zi si noapte cu basculante de mare tonaj (30-50 tone)” produce crapaturi si fisuri caselor, existand pericolul unor alunecari de teren. Memoriul este departe insa de realitatea din teren, care este si mai socanta. Victor Chilba, din satul Varviz, a ajuns la venerabila varsta de 90 ani. Si-a ridicat casa in anii “70 impreuna cu cei doi fii. Acum, fie noapte, fie zi, traieste cu spaima in suflet ca totul se poate prabusi. In urma cu cativa ani a mai facut fata unor alunecari de teren. Capriciile naturii. Acum se lupta cu Blidar si basculantele sale care alearga nebuneste pe ulitele inguste. Lignitul este dus la CET Oradea si nu numai. Crapaturile de zeci de centimentri ale casei familiei lui Victor Chilba nu sunt, din pacate, un exemplu izolat. Toate casele din sat sunt fisurate. Oamenii au improvizat pentru a le sustine, dar eforturile sunt zadarnice. Tremura casele din cauza vitezei cu care circula basculantele.

PERICOL PE ROTI
Ca si cum distrugerea caselor si a drumului nu ar fi fost de ajuns, oamenii sunt nevoiti sa suporte circulatia haotica, gazele de esapament, praful ridicat de camioane sau cel lasat de incarcatura de carbune, pentru ca prelatele stau trase ca draperiile. Bolile respiratorii, alergiile, zgomotul sunt “mici” cadouri oferite de Blidar satenilor. Pana acum, nimeni nu a luat nici o masura pentru restrictionarea circulatiei camioanelor. Exceptie fac cateva indicatoare de restrictionare ale masei maxim admise la 16 tone si a vitezei la 30 km/h. Evident, instalate degeaba. Pielea de pe obrazul soferilor si al patronilor e mai groasa decat cea de elefant. Basculantele lui Blidar fac aproape 320 de curse intre sase si jumatate dimineata si sase seara. Iar soferii se intrec in a depasi recordul de 90 km/h inregistrat pana acum. Politia? Doarme, ce poate sa faca? Cum sa te arunci in lupta cu un Logan impotriva unui camion de 50 de tone?

Initial, autoritatile locale s-au facut ca nu vad dezastrul, desi Politia Marghita a trimis o adresa Primariei Popesti la 13 octombrie prin care arata ca “DJ 191/A, in apropiere de intersectia cu drumul comunal Bistra, prezinta grave modificari ale suprafetei de rulare, fapt pentru care va rugam sa interveniti imediat pentru refacerea partii carosabile, deoarece in zona se pot produce evenimente rutiere cu consecinte deosebit de grave”. Dar interventia Politiei a venit tarziu, avand in vedere ca plangerile satenilor sunt inca din primavara, iar Consiliului Judetean Bihor anunta cu turle si trambite “rezolvarea” situatiei inca din iunie pe DJ191B: montarea unor indicatoare de restrictie.

RUGA IN NEANT
Pe langa numeroasele reclamatii catre Prefectura, Consiliul Judetean, Inspectoratul Judetean de Politie, satenii din Popesti au ajuns sa se roage de Blidar in scris: “Rugam pe dl. patron sa se gandeasca cat de greu le-a fost oamenilor pana si-au construit aceste case. …Nici locurile de munca si nici despagubirile caselor noastre nu inseamna nimic fata de valoarea sufleteasca a muncii noastre de o viata”. Dupa cum era de asteptat, cuvintele au ramas doar pe hartie. De cum am inceput sa ne interesem de caz, circulatia infernala pare sa se fi domolit, camionagii fiind probabil instruiti sa aleaga rute ocolitoare. Acest lucru nu schimba insa datele problemei. La insistentele protestarilor, Agentia pentru Protectia Mediului Bihor a trimis un raspuns la 10 octombrie 2008, prin care recunoaste ca firma lui Ioan Blidar a depus la 19 decembrie 2007 cererea de obtinere a acordului de mediu pentru explorarea lignitului in perimetrul Valea Juteana, din extravilanul localitatii Cuzap, comuna Popesti, insa nu a cerut si acordul de mediu pentru activitatea de exploatare. Totusi, firma detine Licenta de Explorare nr. 9609/27.11.2007 emisa de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale Bucuresti cu valabilitate de un an contractual, cu posibilitatea de prelungire a duratei de explorare cu maxim trei ani contractuali, cu conditia sa indeplineasca conditiile prevazute in licenta. De asemenea, aceeasi institutie din Capitala i-a dat Autorizatia nr. 2903/28.12.2007 pentru desfasurarea de activitati miniere de explorare a lignitului, iar la 28.01.2008 i-a eliberat Avizului nr. 10-LS pentru programul de explorare, care prevede pentru etapa a doua a anului I contractual exploatarea experimentala a 30.000 tone, probe tehnologice – 12.000 tone, cantitati care, in mod evident, au fost demult depasite, fiindca, practic, are loc extragerea a circa 3.000 tone lignit/zi (aprox. 170-180 transporturi dus-intors). Nu putem sa nu remarcam faptul ca toate avizele au fost parafate la finele anului trecut, intre Sfintele Sarbatori, cand brusc, anumiti factori de decizie din Agentia Nationala pentru Resurse Minerale Bucuresti dau dovada de exces de zel.

Ioan Blidar. Maestro…
Firma Maestro Trading SRL Oradea a fost infiintata la 11 noiembrie 1999 de catre Ioan Blidar, cetateanul austriac Rieger Karl Heinz si Olga Cristina Nevelits, avand ca principal obiect de activitate extractia carbunelui inferior. Cei trei par a fi foarte activi intreprinzatori, daca ne luam dupa multitudinea de firme pe care le au impreuna sau separat. Insa, de-a lungul existentei sale, firma oradeana s-a regasit in nenumarate contracte de furnizare a carbunelui cu CET Oradea, Iasi, Deva si chiar Bucuresti. Ioan Blidar nu a fost de gasit pentru a lamuri cum reuseste sa distruga vietile unor oameni prin afacerea pe care o gestioneaza. Cert este ca echipa sa dirijeaza acest business din unicul Centru de afaceri realizat din fonduri europene in nordul judetului Bihor, centru care, la prima vedere, nu pare sa deserveasca decat interesele lui Blidar.

Nimeni nu mai tine cont de istorie

Bazinul minier Voivozi este unul cu traditie. Datele istorice arata ca primii mineri au fost, la sfarsitul secolului XIX, slovacii adusi initial de groful maghiar Baranyi ca taietori de lemne. Cele 50 de familii de colonisti au intemeiat satul Budoi, urmand apoi satele Varzari si Varviz. Prima mina deschisa a fost Budoi-tunel, denumita astfel din cauza ca, sub dealuri, slovacii au sapat un tunel pentru a transporta minereurile, pe vagoneti, pana la Derna-Tatarusi, unde societatea Magyar Aszfalt construise o fabrica de bitum si uleiuri minerale. Din 1948, minele au revenit statului roman, fiind incorporate sub denumirea Exploatarea Miniera Voivozi in Societatea Nationala a Carbunelui, cu sediul la Ploiesti. In perioada 1986-1989, minerii din bazinul Voivozi au fost decorati ca “Eroi ai Muncii Socialiste”, clasandu-se pe primul loc ca productivitate. Fata de alte zone, minele din zona Voivozi s-au inchis destul de tarziu. Primul val de disponibilizare a angajatilor a inceput in 1997, iar Exploatarea a fost desfiintata in iunie 2004, cand a inceput si inchiderea primei mine, Jurteana II, din Voivozi. Exista insa fosti mineri care nu s-au obisnuit cu gandul de a lucra in fabricile de lohn italiene la incaltaminte si confectii si scot carbune pe cont propriu. Pe piata neagra, o tona de lignit poate ajunge si la 150 RON, iar cumparatori se gasesc imediat. De altfel, directorul general al CET Oradea, Dragos Gligor, recunoaste ca lignitul adus de Maestro Trading SRL este cel mai ieftin din tara, neluand in calcul victimele pe care le lasa in urma aceasta afacere profitabila.

Sursa: Jurnalul National

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,543FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente