Conducerea Administratiei Parcului National Apuseni si cea a Centrului Regional pentru Supraveghere Ecologica Bihor au descoperit ca in urma cu doua saptamani persoane neidentificate au inceput amenajarea unui amplu santier pe Platoul Padis.
Amplasamentul pe care se fac lucrarile este situat in perimetrul Molhasurilor de la Izbuce si se afla in zona de conservare speciala a Parcului Natural Apuseni, unde nu este permisa niciun fel de constructie. In ciuda demersurilor facute catre autoritatile locale, ecologistii nu au reusit sa afle pana acum nici cine construieste, nici daca lucrarile au fost autorizate.
„Noua nu ni s-a cerut niciun aviz pentru lucrarile din Padis, desi acesta era obligatoriu. Mai mult, se construieste in rezervatia Molhasurile de la Izbuce, care este o zona de conservare cu regim special de protectie. Constructiile sunt, deci, ilegale”, a declarat marti pentru BIHOREANUL Alin Mos, directorul Administratiei Parcului Natural Apuseni. Potrivit acestuia, terenul este o proprietate privata aflata in extravilanul Primariei comunei Budureasa.
Secretizate
Atat conducerea APNA, cat si reprezentantii Centrului Regional pentru Supraveghere Ecologica Bihor au incercat sa afle cine este beneficiarul lucrarilor, dar fara succes. „La Primaria Budureasa, nimeni nu vrea sa ne dea informatii, ca sa aflam cine e proprietarul terenului, cine construieste si pentru cine. Nici muncitorii nu vor sa spuna cine i-a angajat”, sustine Alin Mos, care banuieste ca lucrarile reprezinta prima faza a amenajarii statiunii turistice Padis.
„Este ciudat caracterul ultra-secret al acestor lucrari, care par a fi debutul unei mai ample organizari de santier. Se pare ca nu exista nicio autoritate capabila sa spuna cine este constructorul care pericliteaza integritatea acestui areal unic in tara”, spune si George Togor, presedintele CRSE Bihor.
Proiect controversat
Ideea megastatiunii din Padis a fost lansata in 2006 de catre Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis SRL, in spatele careia se afla controversatul patron al firmei Cibela, Viorel Popa. Acesta intentiona sa dezvolte in zona o statiune intinsa pe 86 de hectare, dar proiectul a fost suspendat de Curtea de Apel Cluj Napoca, care a dispus anularea unei hotarari a Consiliul Local Budureasa ce introducea in intravilanul comunei terenurile care urmau sa fie ocupate de viitoarea statiune.
Zona Molhasurilor din Valea Izbucelor este o rezervatie naturala botanica, vestigiu al erei glaciare, aflata in zona de conservare speciala a Parcului Natural Apuseni.
Ochiurile de apa neagra fara fund, ascund monstri cu chip de floare
Este vorba despre Molhasurile din Valea Izbucelor, ramasite ale erei glaciare, aflate in regiunea izvoarelor Somesului Cald, Platoul Padis.
Se gasesc la o altitudine de 950-1000 de metri, in Muntii Bihorului, aproape de comuna Pietroasa si sunt conservate intr-o arie protejata, care reduce activitatea turistica la un turn de observatie, din cauza fragilitatii deosebite a zonei si umiditatii excesive.
Molhasurile sau mlastinile de la Izbuce constau intr-un complex de turbarii, cu grosimea stratului de turba de peste 1 metru.
Razlet se intalnesc lacuri, numite local „tauri fara fund”, aceasta fiind mai degraba o impresie generata de apa neagra pe care o contin, caci cele mai mari nu depasesc in general, o suprafata de 5 mp si 7 m adancime. Pot fi inselatoare, caci unele sunt acoperite cu vegetatie, descoperind apa dupa ce te-ai apropiat sau abia dupa ce ai calcat.
Senzatia stranie este data si de calitatea acida si antiseptica a turbei, care conserva perfect plantele si animalele cazute pe fundul fostei mlastini.
Rezervatia adaposteste si o planta carnivora unica, numita Roua Cerului, cu aspect foarte ingenios si perfid, perfectionat poate in timp, pentru capturarea fiintelor minuscule, care ii cad victime. Sub masca dragalaseniei si gingasiei, se ascunde in realitate un monstru. Boabele de roua aparente, din capatul firisoarelor subtiri, care se vor petale delicate si sunt de fapt tentacule cu rol important in digerarea „pulpei de tantar”, reprezinta o secretie lipicioasa si capcana in sine. Planta savureaza cu pofta, in jur de 50 de insecte pe an. I se mai spune si „iarba fierului”, considerandu-se ca are puterea de a desface orice lacat.
Pe langa frumusetea salbatica si fascinanta a peisajului, locul are o deosebita valoare stiintifica, pastrand ca intr-o arhiva, informatii esentiale nealterate, despre evolutia etapizata a plantelor si animalelor, de-a lungul mileniilor.
