Două arii protejate prahovene vor beneficia, în anii următori, de acţiuni pentru apărarea ecosistemelor pe baza unor planuri complexe de management realizat de specialişti, dar şi de o mai bună promovare turistică. Este vorba despre Pădurea Glodeasa din Valea Doftanei - una dintre puţinele păduri virgine din România - şi despre Lacul Bâlbâitoarea din comuna Bătrâni, ambele aflate în custodia Muzeului de Ştiinţele Naturii Prahova. Cele două zone sunt de o frumuseţe rară şi adăpostesc specii de plante, animale şi reptile ocrotite prin lege. Pădurea Glodeasa - o pădure virgină de circa 400 de ani - se află în proprietatea statului şi are 434,9 ha. Pădurile de fag de aproximativ 200 de ani, tufişurile alpine şi boreale, pădurile de fag de tip Luzulo-Fagetum sunt printre cele mai valoroase habitate de aici. Există şi alte plante rare, unele pe cale de dispariţie. Biologii fac eforturi să protejeze, mai departe, şi fauna, printre speciile ocrotite de lege fiind: Ursus arctos, Bombina variegata (o specie de broască), Triturus montandoni (o şopârlă). Lacul Bâlbâitoarea ( în foto) se întinde pe 3 ha şi este în proprietate privată în procent de aproape 100%. Acesta are zone cu turbării active (zone mlăştinoase, bogate în vegetaţie, din ale căror resturi se formează turba- un tip de cărbune), fiind situat în cea cea mai sudică parte a continentului european. Printre speciile de plante protejate de lege se află Roua cerului - o plantă carnivoră unică în România (în foto). De asemenea, în aria protejată se află Bombina variegata, dar şi alte specii de vieţuitoare de importanţă deosebită. În 2012, Muzeul de Ştiinţele Naturii Muzeul (care este custode pentru cele două situri) a lansat proiectul „Fundamentarea Managementului Conservativ şi Participativ al siturilor Natura 2000 Pădurea Glodeasa şi Lacul Bâlbâitoarea din judeţul Prahova”, ce beneficiază de fonduri europene (1.327.900 lei). Cele două obiective sunt catalogate drept situri de importanţă comunitară şi era nevoie de o astfel de iniţiativă pentru a le proteja şi conserva. După cum ne-a precizat Magdalena Banu, de la Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, manager al proiectului, aceata este în stadiu avansat. Până acum, proiectul a fost supus dezbaterii publice, s-au elaborat planurile de management pentru situri, iar reprezentanţii comunităţilor din Valea Doftanei şi Bătrâni au fost informaţi despre valoarea ariilor protejate. Totodată, s-au efectuat operaţiuni de cartare, de inventariere a speciilor şi de identificare a posibilelor ameninţări ale ariilor protejate. În prezent, planurile de management se află la Direcţia Biodiversitate de la Ministerul Mediului Schimbărilor Climatice, instituţia urmând să le avizeze. De anul viitor, ele vor fi puse în practică. Mai concret, reprezentanţii muzeului şi ai celelorlalte instituţii implicate - Direcţia Silvică, autorităţi locale etc - se vor asigura că ecosistemele nu sunt afectate de poluări sau de alte acţiuni ale omului. Acţiunile de informare în legătură cu valoarea acestor arii protejate vor continua, dar se doreşte şi punerea în valoare a acestor zone din punct de vedere turistic. Activităţile turistice trebuie organizate, însă, astfel încât să nu fi puse în pericol habitatele, de o deosebită importanţă la nivel european. „Se doreşte crearea posibilităţii realizării unor vizite ghidate în aceste zone şi a creionării unor trasee marcate. Sperăm să se dezvolte o reţea de ghizi locali care să dea explicaţii turiştilor, dar să facă şi educaţie ecologică. Cele care ar trebui să se ocupe de promovarea turistică sunt autorităţile locale”, ne-a precizat Magdalena Banu.

Padurea Glodeasa si Lacul Balbaitoarea – zone protejate si atractii pentru turismul ecologic

Doua arii protejate prahovene vor beneficia, in anii urmatori, de actiuni pentru apararea ecosistemelor pe baza unor planuri complexe de management realizat de specialisti, dar si de o mai buna promovare turistica. Este vorba despre Padurea Glodeasa din Valea Doftanei – una dintre putinele paduri virgine din Romania – si despre Lacul Balbaitoarea din comuna…

Citește mai departe
Plantele carnivore folosite la ap?rarea culturilor ecologice

Plantele carnivore folosite la apararea culturilor ecologice

Biologii Centrului de Cercetari Biologice din Jibou au luat in calcul posibilitatea amenajarii unei sere pentru plante carnivore. Biologii vor sa urmareasca modalitatea in care astfel de plante se pot adapta climei din Romania pentru a fi utilizate impotriva daunatorilor din culturile ecologice. Ideea le apartine cercetatorilor salajeni care cred ca plantele carnivore pot fi…

Citește mai departe

    „Verzii” acuza inceperea ilegala a lucrarilor la mega-statiunea Padis

    Conducerea Administratiei Parcului National Apuseni si cea a Centrului Regional pentru Supraveghere Ecologica Bihor au descoperit ca in urma cu doua saptamani persoane neidentificate au inceput amenajarea unui amplu santier pe Platoul Padis. Amplasamentul pe care se fac lucrarile este situat in perimetrul Molhasurilor de la Izbuce si se afla in zona de conservare speciala…

    Citește mai departe

    Poluarea este responsabila pentru aparitia unor anomalii in randul plantelor carnivore

    Consecintele poluarii sunt uneori devastatoare; alteori, efectele ei se resimt la niveluri foarte subtile: ultimele cercetari arata ca ea este responsabila pentru aparitia unor anomalii in randul plantelor carnivore. Cu totii am auzit de Capcana lui Venus, o planta carnivora ce iubeste ganganiile (ca hrana). Dar in ultima perioada, din cauza poluarii masive, Capcana lui…

    Citește mai departe

    A inflorit planta carnivora „Roua Cerului”

    Una dintre principalele atractii pentru turistii care vin, in aceste zile, in rezervatia floristica Tinovul Mohos, din judetul Harghita, este o planta carnivora, denumita „Roua Cerului”, care a inceput deja sa infloreasca, informeaza Agerpres. Planta se hraneste cu insecte chiar si de 15 sau 20 de ori mai mari decat ea, acestea fiind ademenite cu…

    Citește mai departe

    Despre misterul aparitiei si disparitiei monstrilor bucuresteni din deseuri. Interviu cu designerul Radu Comsa

    Tocmai au disparut, din Bucuresti, cei sase „monstri ai nepasarii noastre”, plasati in Cismigiu, la Piata Victoriei, in pasajul de la Universitate, la Romana, in Piata Unirii si in Parcul Tineretului. Am stat de vorba despre misterul aparitiei si disparitiei acestor monstri cu Radu Comsa, unul dintre coordonatorii studentilor de la Arhitectura aflati in spatele…

    Citește mai departe