Taul lui Dumitru reprezinta un complex mlastinos oligotrof, un tinov convex de circa 3 hectare, situat in padure de fag cu molid la 1130 (1200?) m altitudine; o arie cu turbarie activa de forma circulara, s-a format intr-un crater vulcanic neogen, pe andezite piroxenice, pe o culme a Muntilor Ignis, intre Valea Sturului si Valea Brazilor; scurgerea se face catre vest, spre Valea Sturului. In zona centrala are un ochi de apa de circa 15 pe 20 metri; cantitatea de turba este estimata la 180.000 mc (dupa alte date 88.414 mc); grosimea medie a stratului de turba este de 5,5 metri. Conform lui Birlea (1969), vegetatia este formata din specii de muschi de turba (Sphagnum magellanicum, Sph. girgensohnii, Sph. fuscum), rogozuri (Carex rostrata), afin (Vaccinium uliginosum, V. myrtilus), bumbacarita (Eriophorum vaginatum), vuietoare (Empetrum nigrum), iarba albastra (Molinia coerulea), sclipeti (Potentilla erecta), planta carnivora roua cerului (Drosera rotundifolia), Scheuchzeria palustris, Oxycoccus quadripetala, O. microcarpus, etc. Mai sunt prin zona turbariei Carex palustris, C. pauciflora, C. limosa, C. acutiformis. Este prezenta si ruginarea (Andromeda polifolia), rachitele (Oxycoccus palustris), merisor (Vaccinium oxycoccus), taposica (Nardus stricta) precum si exemplare pipernicite de molid, inconjurate de padure de fag si molid, in care arborii ajung la dimensiunea obisnuita. In acest tinov a fost gasita (G. Iacob, 1997) o specie rara de muschi de turba, in Carpati fiind singurul loc de unde este cunoscuta specia Sphagnum pylaesii (pylaisia, pylaesia?). Dintre briofite (muschi) mai sunt mentionate de aici urmatoarele specii: Dicranodontium denudatum, Sphenolobus minutus, Pohlia nutans. Dintre nevertebrate se cunosc de aici trichoptere (Oligotricha striata) si diptere limoniidae (Euphylidorea phaeostigma, Phylidorea squalens). In lucrarea lui E. Pop, ‘Mlastinile noastre de turba si problema ocrotirii lor’, Ocrotirea Naturii, 1, Ed. Academiei R. P. Romane, 1955, p. 57-105, scrie: ‘Si mai interesante sunt tinoavele de crater din blocul andezitic osan-maramuresan: Taul lui Dumitru, Iezerul Mare, (…) turba acestor tinoave de crater intrece in grosime cele mai puternice zacaminte cunoscute din literatura universala. In mijlocul lor de obicei se gaseste cate un ‘lac fara fund’ (…)’
Taul lui Dumitru este rezervatie naturala cu suprafata de 3 hectare, pe baza Legii nr. 5/2000, are codul 2.572. Declararea ca arie protejata are ca scop principal conservarea elementelor naturale ale acestei zone umede, conservarea biodiversitatii si asigurarea conditiilor pentru cercetare stiintifica si educatie ecologica. Rezervatia Naturala Taul lui Dumitru este totalmente inclusa in Situl Natura 2000 ROSPA0134 Muntii Gutai si se afla la marginea Sitului Natura 2000 ROSCI0092 Ignis, fiind cuprins mare parte in acesta (cu exceptia unei fasii de padure aflate la sud si la vest de turbarie). Delimitarea actuala a rezervatiei naturale cuprinde in suprafata protejata o mare parte a zonei de tinov, precum si o fasie de padure aflata la sud, vest si nord de mlastina, dar in zona de est ramane o parte a mlastinii in afara perimetrului desemnat de limitele actuale; aceasta zona de est ar trebui inclusa in aria protejata, la care ar mai trebui adaugata o continuare a fasiei de padure din imediata vecinatate a tinovului, la fel ca si in celelalte margini. Cred ca o abordare rezonabila din punct de vedere al conservarii biodiversitatii este sa se includa in zona protejata o fasie de padure de 20-30 m latime din jurul zonei inmlastinite, o zona ecotonala fara de care conservarea valorilor naturale ale tinovului nu se poate realiza pe termen mai lung.
Stim ca exista acest tinov, am trecut pe acolo de cateva ori si am facut niste imagini cu lacul si cu niste libelule, am zburat deasupra lui si am facut alte poze… dar de aici pana la o cartare a biodiversitatii aflate in aceasta arie protejata, de la relevee fitocenologice pana la crearea unei impresii realiste despre uriasa diversitate de nevertebrate care sa fie cunoscute la nivel de specii prezente, apoi o intelegere a proceselor ecosistemice aflate in desfasurare la ora actuala, a schimbarilor naturale si a impactului antropic, a pericolelor pentru biodiversitate… a masurilor necesare pentru a mentine sanatatea ecosistemica… distanta… calea este foarte… foarte… lunga. Iar pentru ca progresul pe aceasta cale sa poata exista, ar trebui resurse de timp, si resurse financiare si mai ales resurse umane. Interesant?
AUTOR: dr. Peter Lengyel
O galerie impresionanta de poze la acest articol gasiti pe sursa: dr. Peter Lengyel Blog
