Moartea vine din adancuri

Sute de persoane condamnate la o boala fara leac

In judetul Mehedinti, fantanile otravite de carbunele crud al Minei Husnicioara au creat o situatie catastrofala. Localnicii mai multor sate care folosesc aceste surse de apa au capatat boli grave de rinichi, ajungand sa traiasca doar cu dializa. Medicii sustin ca odata boala instalata, se poate transmite ereditar, condamnandu-i si pe urmasi. In timp ce pana si americanii s-au aratat ingrijorati de proliferarea maladiei si s-au interesat de persoanele plecate in America din aceste localitati, autoritatile romane nu intreprind nimic. (foto, cu galben, zonele infestate)

MEHEDINTI. Doua dintre pacientele unei clinici din Drobeta Turnu Severin traiesc si si-au prelungit viata cu 15 ani, dupa ce sangele lor a fost filtrat de mai bine de 3000 de ori. In tot acest timp, practic, prin venele lor a trecut pana acum cate 3 tone de sange pentru viata fiecareia. Pentru a trai, femeile au fost operate la mana stanga si in loc de vene au acum tuburi de plastic, prin care se pompeaza sange spre inima.
“Am 71 de ani si fac hemodializa de la 56 de ani, mana mea stanga este ca gura de alimentare a unui rezervor, am in loc de vene plastic si pe aici mi se scoate sangele contaminat si se baga sange curat in corp”, a povestit Ana Culigan, de 71 de ani, din Erghevita.
Alta femeie este bolnava de la 37 de ani: “Asa ma patimesc de la 37 de ani, plec dimineata si vin seara, acum este bine ca avem masini noi, la clinica, dar aveam inainte niste masini prin care ne ploua si ne batea vantul. Daca nu venim la tratament, murim. De trei ori pe saptamana imi schimba sangele medicii, de aproape 200 de ori din corp, in 15 ani, mi-am schimbat sangele de 3000 de ori si uite traiesc, multumita medicilor”, ne-a spus si Ana Sutu, de 52 de ani, din Bistrita, comuna Hinova. In aceeasi situatie se mai gasesc 145 de mehedinteni, iar maladia care i-a bagat pe medici in sperieti ameninta alte 60 000 de persoane din 19 localitati, numai din mediul rural.
Cum am aratat, 145 de mehedinteni traiesc de pe o zi pe alta, numai dupa ce sangele lor este filtrat de 15 ori pe zi, timp de 5 ore. Oamenii sufera de nefropatia endemica balcanica, maladie ce a contaminat rinichii a peste 60 000 de oameni, multi murind cu zile. Boala netratata duce la insuficienta renala, iar in maxim 7 zile este fatala. “De vina sunt fantanile ce isi au izvoarele in panza freatica ce trece prin zacamantul de carbune de la mina Husnicioara. Carbunele crud, care nu a ajuns la varsta maturitatii, sa poata fi exploatat, emana in apa o substanta otravitoare ce usuca rinichii in trupul oamenilor”, declara una dintre asistentele clinicii din Severin.
Perioada de incubare a microbului in organismul celui care a consumat apa contaminata dureaza de la 5 la 15 ani, iar cei mai predispusi imbolnavirii sunt cei trecuti de 35 de ani, in special femeile.
Sub dealurile de unde se extrage lignitul in Mehedinti, satele se prapadesc. Primul sat din Romania, unde a fost depistata nefropatia endemica balcanica este Erghevita. O mica localitate ce face parte din comuna Simian de pe malul Dunarii, situata la 12 kilometri de Turnu Severin.
Intre 1972 si 1982, din 400 de gospodarii cu 1500 de persoane, in 88 de familii exista aici macar un singur caz de NEB. In acea perioada, s-au inregistrat 123 de decese, iar in ultimii 10 ani erghevitenii sau curatat unul dupa altul. La ultimul recensamant, din 2007, la Erghevita mai existau doar 200 de locuitori, majoritatea bolnavi de nefropatia endemica balcanica.
Rand pe rand, generatii intregi au intrat in pamant rapuse de boala. “Au fost cazuri in care boala s-a transmis genetic in cadrul aceleiasi familii. Oamenii bolnavi au murit aproape toti, au ramas doar casele parasite si crucile din cimitir. Acum sunt doua-trei cazuri care se duc la clinica sa faca tratament, alte zeci se trateaza acasa, dar multi nici nu stiu de ce sufera si se usuca din picioare”, declara primarul Constantin Armasu.
Satenii acestui sat stiu ca sunt condamnati sa moara din cauza bolii fara leac, dar nu au ce sa faca. “Bem apa din fantana, chiar daca stim ca nu e buna. Da\’ ce sa facem? Nu ne permitem sa cumparam apa plata, pentru ca suntem oameni saraci. Doar 30 de persoane lucreaza…”, declara Nelu Popoi, din Erghevita.
Apa din fantanile oamenilor are o concentratie foarte mare de nitrati si pesticide. “Desi minele de carbune sunt la 10 km departare, apa freatica vine inspre sat. Sunt afectate atat fantanile, cat si izvoarele din localitate. Trebuie spus insa ca nu minele in sine fac rau, ci prezenta carbunelui”, sustine intr-un referat dr. Calin Tatu, din Timisoara. Cu ajutorul unui aparat care masoara conductivitatea, acesta a demonstrat ca duritatea apei in zona depaseste cu mult valorile normale. Astfel, daca apa de la robinet are o conductivitate de 200-300 de microsiemens, apa scoasa din fantanile de la Erghevita si Bistrita are o conductivitate de 2.130 microsiemens, adica, de zece ori mai mare decat valoarea standard. “Numarul oamenilor loviti de boala a ajuns, in doi ani, in cele doua localitati, la o suta. In urma lor, doar o padure de cruci”, mai spune Nelu Popoi.
Oamenii din satele invecinate ii trateaza pe cei din Erghevita si Bistrita cu o anume raceala, chiar daca sa feresc sa o spuna, frica de maladia care a pus stapanire pe o parte din satele mehedintiului ingrozindu-i pe toti. “Unii au inceput sa se mute, dar iau boala cu ei in sange, fetele care vor sa se marite cu baieti sau invers, din satele Bistrita, Erghevita sau Rogova, cu cei din zone care inca nu au fost infestate nu sunt lasati sa se impreune. Oameni cred ca se transmite boala si prin simpla atingere”, declara Ioana Fratila, din Hinova.
Unsprezece dintre acestia suporta deja calvarul dializei, iar americanii sunt inspaimantati de boala care ar putea sa le puna si populatia lor in pericol. “La ultima conferinta internationala pe care am avut-o la Zagreb, in Serbia, s-a descoperit ca boala se trasmite genetic si, odata luat microbul din apa, nu mai ai scapare. Americanii care au luat parte la aceasta conferinta s-au oferit voluntari sa faca studi in Erghevita, gratuite, numai sa le spun cine din Mehedinti a plecat in America, sa-i trateze, sa nu cumva sa raspandeasca boala si acolo”, spune medicul Florin Margineanu, de la clinica de hemodializa din Severin.
“Hemodializa presupune utilizarea unui “rinichi artificial” (hemodializor), in scopul eliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange. Pentru a conecta pacientul la hemodializor, medicul realizeaza o legatura intre o artera si o vena, pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare. Atunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte, se poate utiliza un tub din material plastic, pentru a uni artera si vena (grefa). Ocazional, conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic, numit cateter, care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat.
In mod obisnuit, sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru – cinci ore si se efectueaza, in mod normal, de trei ori pe saptamana, dar, in functie de starea bolii, se pot face si patru sedinte”, a declarat Mihaela Margineanu, medic nefrolog din Drobeta Turnu-Severin. De trei ori pe saptamana, sangele din corpul bolnavului este filtrat timp de 5 ore, sa poata trai. Zilnic, bolnavii sunt tratati gratuit in doua, trei ture pe zi, a cate 5 ore, masinile ii iau de acasa dimineata pe bolnavi si ii duc la singura clinica de tratament din Mehedinti. Maladia careia ii cad prada in fiecare an sute de oameni din Bulgaria si din spatiul fostei Iugoslavii a inceput de mai bine de 5 ani sa le dea batai de cap si medicilor din Mehedinti. Sute de mehedinteni au ajuns la medic, bolnavi de boala asta, iar daca pana acum erau doar din 3 localitati, mai nou, sunt bolnavi raspanditi in 110 sate din judet. 20 dintre acestia ar avea nevoie de transplant de rinchi, dar nu exista posibilitati.
In opinia medicului primar nefrolog Florin Margineanu, judetul Mehedinti se afla pe primul loc in tara, dar si in Europa, in privinta numarului de bolnavi afectati de nefropatia endemica balcanica. ,,Numai in ultimele doua luni s-au imbolnavit 20 de oameni, pe care ii pregatim sa faca si dializa. In localitatea Rogova, unde apa are o concentratie mare de nitriti si nitradlang1033i, avem sase localnici care s-au imbolnavit in aceasta perioada. Avem si trei persoane care isi fac singure acasa dializa peritoneala. Regretabil este ca se inmultesc cazurile de imbolnavire, bine este ca la aceasta ora avem in clinica dotarea necesara avizata de Ministerul Sanatatii, unde acesti bolnavi isi pot prelungi viata cu 10 pana la 15 ani, avand pacienti carora le-am schimbat sangele de peste 100 000 de ori si inca mai traiesc”, sustine medicul Florin Margineanu.
Vecinii nostri bulgari si sarbi au mutat satele din cauza bolii. Autoritatile din Serbia au luat decizia de a stramuta satul Vreoci, aflat la 40 de km sud de Belgrad, deoarece este pozitionat pe un depozit de carbune (lignit), fantanile din acel sat fiind sapate in straturile de carbune, motiv pentru care majoritatea localnicilor s-au imbolnavit de nefropatie endemica balcanica. Si autoritatile bulgare au hotarat stramutarea satului Karash, din apropierea Sofiei, intr-o alta locatie, din cauza numarului mare de persoane afectate de NEB.
“Lignitul este un carbune inferior, cu un grad de carbonificare foarte redus si o distributie limitata geografic la tarile din Peninsula Balcanica. Lignitul din Balcani are o vechime de cinci milioane de ani, ceea ce, in termeni geologici, inseamna foarte putin. O proprietate importanta a acestor carbuni este ca au in compozitie un numar extrem de mare de compusi organici cu continut toxic. In 1991, o echipa de cercetatori americani a lansat ideea ca acesti compusi organici ar putea fi cauza declansarii bolii. Respectivii compusi se infiltreaza in apa freatica si ajung in sursele de apa potabila ale satenilor (fantani si izvoare). Intr-un interval de 20-30 de ani, ei pot induce nefropatia si tumorile de tract urinar”, sustine cercetatorul iugoslav Vladimir Danilovici, intr-o prezentare de proiect.
Teama cea mai mare a medicilor care se ocupa acum de aceasta maladie este ca nu cumva acesti compusi organici toxici sa afecteze si culturile irigate cu apa din fantanile contaminate, dar si vitele, multe dintre localitatile infestate cu acest virus fara leac alimentand piata agroalimentara din Turnu-Severin, dar si alte piete din cele trei judete Dolj, Gorj si Caras-Severin.

Sursa: 24 de ore

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,702FaniÎmi place
84CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...