O plimbare cu barca in rezervatia biosferei Rosca-Letea din Delta Dunarii te poarta ALTUNDEVA… intr-un loc in care emotia descoperirii unui lucru nou, te invaluie in permanenta. Aici, nimic nu este cuprins de monotonie. Daca la un moment dat, linistea te afunda in acel coltisor al mintii, ce iti ofera posibilitatea unei evadari din sfera gandurilor inutile, pe neasteptate – un falfait de aripi te surprinde tresarind si imbratisand intr-o clipa cerul.
Si totusi, parca nimic nu se compara cu acel crampei din batranul timp, cand barca se lasa mangaiata de frunzele plutitoare ale nuferilor, iar ochii nu se mai satura sa priveasca acea floare de o stranie perfectiune a formei.
In mai multe culturi, nufarul alb a fost asociat cu feminitatea, fertilitatea. Cuvantul din franceza – nenuphar provine din termenul egiptean – nanoufar, care insemna „frumoasele”.
In Egiptul antic, nuferii albi erau considerati cele mai frumoase flori, fiind asociati cu nasterea lumii in umiditate. (Jean Chevalier; Alain Gheerbrant – „Dictionar de simboluri”)
