Orasele sustenabile sunt solutia

In ciuda ideilor nostre romantice despre natura, intr-un final orasele bine conduse, eficiente energetic vor fi cele care ne vor salva de noi insine.

New York City

 Primarul New York-ului, Michael Bloomberg a inaugurat, acum cateva luni, o cladire de birouri eficienta energetic, pe malul apei in Brooklyn, in valoare de 25 milioane $. Cladirea, Perry Avenue Building, este dotata cu panouri solare, toalete cu apa de ploaie si 6 mori de vant situate pe acoperis care vor asigura 10% din necesarul de energie. “Energia eoliana este una dintre solutiile problemei noastre” spune primarul. Acea problema – realizarea mai multe orase sustenabile – a suscitat, pe buna dreptatea, un interes crescut in ultima vreme. In februarie Barack Obama a creat Serviciul pentru Afaceri Urbane al Casei Albe si l-a populat rapid cu planificatori urbani cu experinta care formeaza nucleul a ceea ce multi numesc “echipa visul verde” pentru politica legata de mediu.

In acest an, la Strabourg, Obama a recunoscut ca USA este responsabila pentru schimbarile climatice. Combinata cu cele 50 de miliarde $ cheltuite in pachete stimulatoare pentru infrastructura, accentul pus pe construirea unor orase mai bune este evident.

Cat despre New York, noua cladire din Brooklyn face parte dintr-un program in valoare de 250 de milioane $ care doreste sa transforme Santierele Navale Brooklyn intr-un nucleu pentru industria “verde”, parte a planului grandios al primarului de a face orasul mai prietenos cu mediul. Cand a lansat Planul NYC acum doi ani, Bloomberg a accentuat faptul ca marile orase ale lumii sunt responsabile pentru 80% dintre gazele de sera emise. Fostul presedinte Bill Clinton si oficiali ai ONU au citat aceeasi cifra.

Aceste date arata ca locuitorii oraselor emit de aprope patru ori mai multe gaze de sera decat locuitorii din zonele rurale. (ONU estimeaza ca umanitatea a devenit mai curand urbana decat rurala in anul 2008. Populatia urbana si cea rurala sunt practic egale ca numar). Altfel spus, sa locuiesti la oras este de patru ori mai poluant decat sa locuiesti in afara lui.

Din fericire, cifrele se dovedesc a fi inexacte.

Amprenta de carbon a orasenilor este relativ usoara, spune un raport a lui David Dodman publicat in numarul din aprilie al revistei Mediu si Urbanizare (Environment and Urbanisation). Dodman, cercetator la Institutul International pentru Mediu si Dezvoltare (International Institute for Environment and Development), a analizat rapoartele de emisii ale oraselor din America, Europa si Asia.

A constatat ca newyorkezul emite de trei ori mai putine gaze de sera decat un american obisnuit si ca barcelonezul si londonezul emit aproximativ jumatate din media nationala. Si ca brazilianul urban este cu adevarat “verde”: rezidentii din Sao Paolo si Rio de Janeiro sunt responsabili de doar o treime din media lor nationala. Raportul lui Dodman vine in completare unui studiu mai vechi al colegului sau de la IIED, David Satterthwaite, care a dovedit ca orasele emit cam 40% din gazele de sera, comparabil cu 80% zonele rurale.

Deci, in medie, locuitorii oraselor mici sau ai satelor emit cu 50% mai multe gaze de sera decat locuitorii marilor orase. Ca orasele pot fi o solutie a problemei nu inseamna ca eforturi similare Planului NYC a lui Bloomberg sunt neavenite. Cu siguranta este exact invers.

In anul 2050 70% dintre noi vor locui in aglomerari urbane, deci, in ultima instanta, doar un mediu urban corect condus, cu cladiri eficiente, sisteme energetice, de transport si de planificare inteligente, ne va salva de noi insine. Cautand modalitatea ideala de a realiza acest lucru, o multime de designeri, arhitecti si academicieni s-au adunat, anul acesta,  in cadrul unei conferinte de “urbanism ecologic”la Facultatea de Design a Universitatii Harvard (Harvard University’s Graduate School of Design).

Mitchell Joachim, care preda arhitectura si design la Universitatea Columbia, si care a fost selectat de revista Wires ca fiind unul dintre cei 15 oameni pe care Obama ar trebui sa-i asculte, a prezentat o idee de masina electrica pliabila si demontabila pentru oras, care ar putea fi lasata la statiile publice de reincarcare, disponibila oricui.

De asemene a explicat notiune de “carne-tectura” (meat-tectonics). Dorind sa folosesca proteine din carne dezvoltate in laborator ca materiale de constructii, Joachim a prezentat o randare digitala a unei case de forma unui armadillo (mamifer nocturn cu corpul acoperit de platosa de solza) si culoarea unui rinichi. “Admitem ca este foarte urata”  a spus el.”Nu suntem siguri cum ar trebui sa arate o casa din carne”.

Dorothee Imbert, profesor asociat de arhitectura peisagistica la Harvard, a atras atentia asupra  fermelor urbane, o tendinta care a prins in New York, Detroit, Milwaukee si alte cateva orase internationale. Imbert a mentionat propria sa ferma organica din Boston asistata de studenti, recunoscand ca obtinerea necesarului de hrana pentru orasele viitorului “ar necesita remodelarea peisajului in procesul de constructie”

Arhitectul danez Rem Koolhaas, laureat al premiului Pritzker, gandeste lucrurile in perspectiva regionala. Profesorul de la Harvard si designerul cladirii Escheresque CCTV Building din Beijing vorbesc de spre a sa Zeekracht “puterea marii” un plan de construire a unor centrale eoliene, imprastiate in Marea Nordului, care ar putea furniza energie unei mari parti din Europa nordica.

Cu vanturile sale constante, apele putin adanci si avansata industrie regenerabila, Koolkaas crede ca Marea Nordului are un potential energetic similar petrolului din Golful Persic.

Planul sau, care presupune centuri de unitati productive in jurul a zece centre urbane aflate la mare sau in apropierea ei, cooperare energetica si centre de cercetare, va permite pastrarea spatiile verzi dar si cresterea sustenabilitatii oraselor.

Un alt proiect este cel recent aprobat al unei cai ferate ultrarapide in California care va face legatura intre sudul si nordul orasului. Pachetele stimulatoare ale lui Obama au alocate 8 miliarde de $ pentru proiecte de cale ferata urbana ultrarapide. Acesta suma nu este nici pe departe suficienta pentru a realiza retele la nivel European dar, ca si morile de vant din Brooklyn, reprezinta un pas inainte in directia potrivita.

Henry David Thoreau s-a mutat la Walden Pond “pentru a trai din propria vointa” asa cum s-a exprimat. La scurt timp dupa aceea, filozoful si naturalistul americat, a incendiat din gresala 400 metri patrati de pasune in zona impadurita a statului Massachusetts. Nu ne mai putem permite sa ne comportam ca Thoreau. Daca dorim sa continuam sa gandim la modul romantic lumea naturala, noi, ca civilizatie, trebuie sa o evitam.

Sursa: http://www.guardian.co.uk/

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,210FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente