Procesul de retrocedare a unei rezervatii unicat in Romania, aflata in judetul Hunedoara, e aproape de final la ICCJ a Romaniei. Ramane de vazut ce verdict va da instanta suprema. Favorabil sau nu pentru ultimul moStenitor al Arboretumului, care iSi vrea proprietatea inapoi… „in integrum”
n Judecãtorii de la Bucuresti au amanat de douã ori panã acum pronunþarea unei soluþii in acest dosar ºi se sperã ca mãcar in cursul acestei zile sã se ia o hotãrare. Angajaþii de acolo aºteaptã „cu sufletul la gurã” sã afle ce se va intampla
Magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a Romaniei s-ar putea pronunta, astazi, in cazul procesului de retrocedare a parcului dendrologic de la Simeria, revendicat in instanta de mostenitorii fostului proprietar.
Familia nobiliara de origine maghiara Ocskay a cerut in instanta Arboretumul Simeria in 2001. Procesul de retrocedare a parcului dendrologic s-a intins pe durata a aproape 12 ani, iar in ultimii doi „batalia” purtata intre urmasii familiei Ocskay si reprezentantii Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS), in administrarea caruia se afla in prezent parcul, s-a dat la instanta suprema a Romaniei. Ultima decizie definitiva, dar nu si irevocabila, data de Curtea de Apel Bucuresti, a fost nefavorabila pentru cel din urma mostenitor al parcului, Laszlo Ocskay, ce locuieste la Targu Mures si are in jur de 90 ani, si care doreste sa redevina proprietar de drept al domeniului. Acesta a facut recurs la ICCJ, in acest moment, asteptandu-se o decizie.
In octombrie 2010, instanta suprema a tarii a mai luat o decizie in acest proces de retrocedare. Numai ca, atunci Curtea de Apel Bucuresti a decis sa retrocedeze in natura Arboretumul, dar cei de la parc au atacat hotararea la ICCJ, iar judecatorii de aici au decis rejudecarea spetei.
A refuzat despagubirile
Instanta suprema era asteptata sa dea un verdict final in privinta retrocedarii in 5 iunie, dar a amanat de doua ori pronuntarea solutiei, stabilind sa ia o hotarare definitiva astazi, 19 iunie. „Asteptam sa vedem ce se va intampla. Nu stim care va fi soarta parcului. Ramane sa stabileasca instanta acest lucru”, a declarat, ieri, inginerul Corina Coanda, reprezentant al ICAS.
Se pare ca, ultimul mostenitor al parcului este profund atasat de locul copilariei sale si doreste sa redobandeasca Arboretumul Simeria. Desi i s-au oferit despagubiri, fostul grof nici nu vrea sa auda de asa ceva si isi cere proprietatea inapoi asa cum e ea. „Noi i-am oferit despagubiri, insa Laszlo Ocskay nu le-a acceptat. Ne-a spus ca isi doreste parcul inapoi, pentru ca se simte legat de el”, a mai spus inginerul Corina Coanda.
Pentru ca situatia juridica a parcului a fost neclara in ultimii aproape 12 ani, angajatii ICAS nu au putut misca un deget pentru intretinerea si modernizarea Arboretumului si a cladirilor din interiorul acestuia, aflate intr-o stare continua de degradare, proprietatea fiind a altcuiva. In schimb, activitatea de cercetare a continuat. Nici de fonduri europene nu s-a mai putut pune probleme, desi, cei de la parc ziceau, la un moment dat, ca s-ar fi putut aplica pentru obtinerea unor astfel de finantari in situatia in care aria protejata nu ar fi fost in litigiu.
Declarat „Monument
al naturii”
Considerat de specialistii consacrati „un monument national in arta parcurilor”, parcul dendrologic de la Simeria a fost infiintat pe la inceputul secolului al XVIII-lea. In decursul istoriei, parcul a apartinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiara Gyulay, Kun, Fay si Ocskay si s-a transmis pe linie feminina. Ca proprietar al parcului, in anul 1848 este mentionat contele Kun, cu ocazia Revolutiei semnalandu-se numeroase distrugeri si avarierea cladirilor. In perioada 1870 -1880 se fac primele remedieri ale parcului si cladirii si incepe, dupa planuri precise, o imbogatire a acestuia prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient si America de Nord si au loc schimburi de seminte cu strainatatea. Proprietarul care este semnalat dupa contele Kun este Fay Bela, care imbogateste parcul cu specii exotice. Dupa 1918, Fay Bela se stabileste la Simeria, in familia lui intrand ca ginere Ocskay Istvan, un artist de origine nobiliara, cu mult simt artistic, care amelioreaza mult parcul sub aspect peisagistic. Este posibil ca intreaga conceptie de amenajare peisagistica a parcului sa apartina unor peisagisti cunoscuti ai timpului, dar acest lucru nu apare mentionat. Se pare, totusi, ca intre 1924 si 1938 a lucrat aici ca gradinar Ludvig Bucek din Germania. Dupa nationalizare, in 1949, parcul a intrat in administratia Ocolului Silvic Simeria, in 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. In 1954 a fost infiintata Statiunea de Cercetari si Experimentari Forestiere Simeria care, ulterior, a preluat ca baza materiala parcul dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, parcul a fost ocrotit de lege, primind atributul de „monument al naturii” -rezervatie dendrologica.
