De ani buni, comorile adapostite de pesterile Romaniei sunt la mana infractorilor avizi de capatuiala
Autoritatile nu au considerat ca pesterile tarii au nevoie de reglementari legislative prin care sa se puna capat jafului.
Unul dintre principalele obiective turistice, Pestera Ursilor, din localitatea Chiscau, judetul Bihor, este lasat prada hotilor. Comertul cu formatiuni din aceasta pestera nu se face in vazul lumii, ci ‘cu perdea’.
Stalactitele sunt tinta hotilor, pentru ca au de la natura un canal pe mijloc, pe unde se scurge apa, si pot fi folosite mai usor ca ornament la arteziene. Pe cand stalagmitele trebuie taiate cu flexul, gaurite si apoi lipite pentru a putea fi folosite la asa ceva. Pentru un pret bun, oamenii din zona se ofera sa procure, la comanda, astfel de comori.
‘Ce am acuma sunt din astea mici. Dar pot sa va aduc si din cele mari’, spune o precupeata, de la intrarea in Pestera Ursilor. Femeia vinde stalactite si stalagmite si face chiar si discounturi. ‘Un milion de lei vechi bucata. Daca luati patru, a cincea o dau gratis’, este oferta standard. Dupa o scurta negociere, precupeata este de acord sa vanda 5 bucati cu 300 de lei. Tranzactia nu se face in vecinatatea pesterii. ‘Haideti la mine acasa. Ne intalnim peste jumatate de ora, la numarul 65, din Chiscau’, spune afacerista.
„Au disparut in ultimii ani cel putin cinci bucati de stalagmite mari”
Traian Curta, artificierul care a descoperit Pestera Ursilor, in urma cu 33 de ani, sustine ca incet, dar sigur, caverna este pradata de bogatiile sale. Diversitatea formatiunilor de stalactite si stalagmite existente in pestera reprezinta o mare tentatie pentru vizitatori.
‘In ultimii doi ani, pestera s-a schimbat foarte mult. Am intrat si eu in pestera sa vad ce mai e. Nu mi-a venit sa cred cand am vazut in fundul pesterii cristale si bucati de formatiuni pregatite sa fie scoase. Din Pestera Ursilor au disparut in ultimii ani cel putin cinci bucati de stalagmite mari, situate la intrarea in pestera, si care apar in cartea pesterii facuta acum 20 de ani. Acum din ele au mai ramas doar niste cioate’, sustine Traian Curta.
El spune ca anul trecut a mai gasit in pestera, tot pregatite pentru a fi scoase, zece bucati de stalactite si stalagmite. Din spusele lui Traian Curta, de acest trafic nu sunt straine autoritatile.
Autoritatile locale sunt neputincioase in fata infractorilor
Autoritatile abilitate sa aiba in grija comoara oferita de natura spun ca obiectele vandute nu sunt formatiuni veritabile, ci falsuri. Ei recunosc insa ca se fura din pesteri, dar hotii sunt imposibil de prins.
‘Am fost impreuna cu cei de la comisariatul general, insa nu sunt stalactite si stalagmite din pestera. Nu stiu sigur din ce le fac. Am semnale ca din pesterile aflate in Padis s-ar putea fura formatiuni. Anul trecut am urmarit un grup de cehi, dar nu am reusit sa-i prindem’, spune comisarul-sef al Garzii de Mediu, Gheorghe Ratiu.
Mihai Togor, presedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologica, sustine ca localnicii care vand astfel de formatiuni risca inchisoarea. ‘Daca se va proba, facem plangere penala. Insa poate fi si o diversiune creata de cineva care doreste sa puna mana pe administrarea pesterii. Pot fi si din alte pesteri, insa specialistii pot stabili de unde a fost scoasa formatiunea’, spune Togor.
Topul comorilor furate
Pestera Ghetarul de la Vartop, situata in apropierea localitatii Arieseni, a fost descoperita in 1955. Doi ani mai tarziu a fost declarata monument al naturii si inchisa. Aici s-au descoperit trei urme ale omului de Neanderthal. Doua dintre ele au fost taiate cu flexul si furate acum 15 ani.
‘Se banuieste ca s-ar afla si intr-o colectie privata din Canada. Valoarea lor a fost de cateva zeci de mii de dolari la prima vanzare, pentru o singura piesa’, spune Alin Mos, directorul Parcului Natural Muntii Apuseni. Dintr-o alta pestera a fost sustras cel mai mare cristal de calcit cunoscut sub denumirea de ‘Buzduganul’. Formatiunea a apucat sa fie fotografiata de specialistii care au descoperit-o.
Sursa: Gardianul
