Producătorii de băuturi ar vrea un sistem de garanție-returnare mic-mic și știrb

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a organizat luni, 14 decembrie, dezbaterea publică privind sistemul garanție-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile de băuturi. Evenimentul s-a desfășurat în sistem de videoconferință, iar la dezbateri au participat peste 60 de reprezentanți din partea organizațiilor producătorilor, ale distribuitorilor, comercianților, reprezentanți ai asociațiilor de mediu, chiar și ai administrațiilor publice locale.

Din dezbatere a reieșit foarte clar că industria băuturilor și comerciații sunt extrem de îngrijorați de introducerea acestui sistem, iar ca o consecință a numeroaselor amendamente pe care le-au propus, discuțiile s-au întins pe durata a două zile. Înregistrările celor două sesiuni de dezbatere poate fi urmărită aici (prima parte), respectiv aici.

În principal ei au pledat pentru amânarea termenului de implementare pentru 2023, pentru reducerea țintelor de colectare pentru plastic, sticlă și aluminiu, dar și a sancțiunilor. A fost propusă „corelarea” acestor ținte cu directive europene care nu vizează același obiectiv, sunt adaptate altor tipuri de deșeuri de ambalaje și altor metode de colectare. Țintele de colectare pe care le-au propus sunt departe de a fi ambițioase. Dacă proiectul MMAP stabilește o țintă de 90% pentru toate tipurile de ambalaje din al treilea an de implementare, adică 2024, reprezentanții industriei ar amâna atingerea acestui obiectiv până în 2029. Având în vedere că sistemul de garanție-returnare (SGR) constituie o modalitate aparte de colectare, bazată pe stimularea financiară a consumatorului, obiectivele ar trebui să reflecte potențialul acestui sistem. Cu alte cuvinte, stabilirea obiectivelor nu poate avea ca punct de reper gradul de colectare înregistrat prin alte metode, utilizate în mod curent. Acesta este și motivul pentru care alte state europene au adoptat obiective similare cu cele propuse de proiectul de Hotărâre de Guvern al MMAP. Spre exemplu, în Scoția, sistemul garanție-returnare ar trebui să colecteze 70% dintre deșeurile de ambalaje de băuturi vizate în primul an de implementare, 80% în al doilea an și 90% din al treilea an de implementare. 

Ambalajele reutilizabile de băuturi: Crearea cadrului legislativ pentru garanție-returnare 

Industria ar lăsa legea fără dinți

Un alt aspect care i-a nemulțumit pe reprezentanții industriei băuturilor a fost nivelul sancțiunilor. În cadrul dezbaterii ei au susținut că acestea sunt disproporționate, de 15 ori mai mari raportat la alte scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor. În opinia experților, însă, sancțiunile sunt esențiale pentru implementarea eficientă a SGR. Dacă ne dorim funcționarea adecvată a sistemului, nu doar o formalitate, atunci legislația trebuie să aibă instrumentele prin care să sancționeze abaterile. Lipsa amenzilor ar putea fi suplinită prin impunerea unor taxe, opțiune care ar fi chiar mai puțin convenabilă pentru producători. 

Dezbaterile au trădat și cât de puțin este cunoscut și înțeles sistemul. S-a propus, spre exemplu, exceptarea importatorilor de la obligația înregistrării în SGR, ceea ce nu se întâmplă în nicio altă țară care implementează sistemul. Atât producătorii, cât și importatorii, ca entități care pun pe piață produse ambalate în ambalaje ce fac obiectul SGR, își asumă responsabilitatea pentru acestea. Desigur, micii importatori au posibilitatea de a păstra codul de bare internațional, deoarece nu este justificat din punct de vedere economic să aplice codul de bare național unor cantități mici. În acest caz, însă, își asumă riscurile de fraudare pe care le implică. Asemenea situații pot fi soluționate în cadrul SGR fie printr-o taxă mai mare pentru ambalajele importate, fie prin sancțiuni atunci când se detectează nereguli – returnarea a peste 100% dintre ambalajele introduse. 

Un alt subiect sensibil pentru reprezentanții producătorilor îl reprezintă raportarea. Aceștia și-ar dori să raporteze per kilogram de ambalaj, nu numărul de unități introduse, respectiv colectate în SGR.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat în repetate rânduri în timpul dezbaterii că nu va abdica de la raportarea per număr de unități, întrucât este singurul mod care reflectă situația exactă a ambalajelor primare nereutilizabile din piață. În toate celelalte sisteme de garanție-returnare funcționale raportarea se face pe număr de unități, deoarece ambalajul în sine este obiectul responsabilității extinse a producătorului. În susținerea prevederilor proiectului de HG, ministrul Mediului a dovedit cunoașterea în detaliu a mecanismului și aspectelor tehnice ale SRG, răspunzând cu fermitate modificărilor solicitate de către industrie.

Citește și Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,535FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente