Abuzurile si coruptia in restituirea padurilor sunt bine cunoscute din numeroasele articole si chiar si din documentul oficial al Camerei Deputatilor, care a constat, inca in 1999, ca intr-un singur an, 1.559 de persoane au preluat abuziv de la Regia Nationala a Padurilor 1.103 hectare in zone rezidentiale. Ministerul Justitiei, Procuratura, D.N.A., organele Ministerului de Interne, Justitiei, Agriculturii s.a. nu s-au autosesizat. Au continuat sa ia abuziv paduri care nu le-au apartinut oameni politici, din administratie, politie, magistratura. Acestia au constituit adevarate zone rezidentiale, in padurile din jurul Municipiului Bucuresti si a capitalelor de judet declarate prin lege de protectie sociala, in ariile protejate, in padurile din zona lacurilor de acumulare. Pentru a legaliza defrisarile, in aceste paduri au infiintat ocoale private si au obtinut amenajamente prin care aplicarea regimului silvic in exploatarea padurilor si comercializarea lemnului se face tot de proprietarul de padure.
Miile de detinatori abuzivi de paduri nu sunt urmariti penal, iar selectarea de catre D.N.A. numai a catorva parlamentari, dupa criterii politice, mai curand compromite justitia.
In acelasi timp sute de mii de proprietari nu au fost repusi in posesie pe amplasamentul la care aveau dreptul si zeci de mii incearca, inca, prin procese, sa obtina titlul de proprietate.
S-au cheltuit sume imense din fondurile europene si bugetare pentru imbunatatirea legislatiei si a structurilor de administrare a padurilor, ori cauza principala a distrugerii acestora au fost tocmai actele legislative promovate si structurile de administrare adoptate. Clarificarea de catre Curtea de Conturi si celelalte institutii abilitate a utilizarii acestor fonduri se impune, inainte de a se sesiza Uniunea Europeana.
Romania este monitorizata de catre U.E., impreuna cu Bulgaria, pentru felul cum a cheltuit asemenea fonduri, dar in timp ce padurile Bulgariei au fost atent gospodarite, in Romania a avut loc un proces continuu de distrugere si defrisari.
Presa internationala califica ca deosebit de grava aceasta situatie. „Frankfurter Algemaine Zeitung” afirma despre Romania si Bulgaria ca „Pestele de la cap se impute”, iar cotidianul francez „Liberation” ca „Sofia si Bucurestiul sunt cangrenate de mafie si coruptie, dar nu fac mare lucru pentru a remedia situatia”. Despre padurile din Romania, inginerul silvic elvetian Christof Hugentobler scrie: „distrugerea padurilor romanesti e o crima de gradul I” („Formula AS”, iunie 2005).
Pentru inlaturarea unor asemenea caracterizari, pe deplin justificate, in capitolul „Legislatie si coruptie” al Programului de Guvernare 2009 – 2012 trebuiau introduse masuri care sa opreasca promovarea prin proceduri de urgenta a legilor privind privatizarile abuzive ale patrimoniului forestier si sa stabileasca raspunderi in utilizarea fondurilor europene si bugetare.
Intr-o varianta anterioara de program, denumita „Gestionarea durabila a padurilor”, se prevedea extinderea ocoalelor private si privatizarea de pepiniere, pastravarii, drumuri forestiere, dar si constructii, case si cabane de vanatoare, pe care noii improprietariti le vor prelua cu mobilier, trofee, arme de vanatoare, armament, sedii de ocoale, de cantoane, mijloace de transport, calculatoare etc. Sunt bunuri a caror valoare se poate estima la mai multe miliarde de euro. Cea mai mare parte din aceste bunuri reprezinta investitii ale statului roman necesare ca baza logistica pentru reconstituirea si prezenta in teritoriu a structurii administrative a statului, care sa garanteze implementarea politicilor sale si aplicarea regimului silvic.
In privinta folosirii dreptului de proprietate asupra padurilor, cu respectarea intereselor societatii, situatia este cu mult mai grava.
Dreptul de proprietate pentru paduri nu a fost garantat de legile, reglementarile si institutiile pentru retrocedarea padurilor si numerosi proprietari nu si-au primit padurile sau au fost obligati sa accepte alte amplasamente. In schimb, multi dintre politicieni, persoane din administratie si alte institutii au primit abuziv paduri in zone rezidentiale, turistice, arii protejate, rezervatii s.a.
Actualul Cod Silvic a fost adoptat din interese politice si de grup prin proceduri de urgenta. Prin acest cod legile, hotararile, ordonantele si ordine ale ministrului care au adus padurile in actuala stare au ramas in vigoare si continua efectul lor distructiv.
Codul Silvic a fost aprobat de Camera Deputatilor fara a respecta unele prevederi constitutionale si cu incalcarea unor legi in vigoare si norme europene:
– Codul Silvic trebuia sa fie avizat si de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (art. 119 din Constitutia Romaniei), fiind legea fundamentala prin care se hotaraste soarta a 30 % din teritoriul Romaniei si a celei mai valoroase bogatii nationale. Padurile sunt factor de securitate interna si europeana;
– Refuzul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de a accepta reprezentantii societatii civile sa participe la modificarea si avizarea in faza de proiect a Codului este o incalcare a normelor legislative interne si internationale si inca un motiv de a nu fi promulgat;
– Infiintarea unor „structuri silvice de rang superior” similare cu cele ale statului, prin asocierea si subordonarea ocoalelor silvice private, nu corespunde prevederilor constitutionale;
Codul Silvic, in actuala forma, nu garanteaza ca statul roman este capabil sa administreze padurile pentru ca acestea sa indeplineasca functiile de protectie a mediului si a climei, obiective prioritare si ale politicii europene;
– Modificarea Codului Silvic prin „adoptarea de urgenta a unui pachet legislativ”, cum prevede Programul de Guvernare 2009-2012, ar fi in contradictie totala cu Raportul Comisiei Europene privind justitia din Romania si monitorizarea care se face in prezent. La stabilirea cauzelor situatiei padurilor si a modificarilor ce trebuie aduse Codului Silvic este necesar sa participe asociatiile si organizatiile profesionale, societatea civila si opinia publica si sa fie dezbatute si aprobate in Parlament.
Fara schimbarea radicala a conceptiei si politicilor, procesul de distrugere a padurilor si desertificare va continua, insasi viata si existenta poporului si statului roman fiind amenintate.
Membrii fondatorii ai FEDERATIEI PENTRU APARAREA PADURILOR
Dr. Ing. Mihai Ionescu, Dr. Ing. Aurel Ungur, Ing. Marcel Ionescu
Presedintele Asociatiei Proprietar de padure, Presedintele Asociatiei Patronale
Proprietarilor de Paduri Presedinte al Asociatiei Silvo-Domeniale Resita U.D.R.
din Romania, A.S.P.R. „Vulturul” – jud. Cluj
