Programul de Guvernare 2009-2012 privind „Agricultura si dezvoltarea rurala” nu cuprinde teme privind cercetarea stiintifica pentru paduri si nici in capitolul „Cercetarea stiintifica, dezvoltarea si inovarea”.
Pana in 1990, la realizarile obtinute in gospodarirea padurilor, o contributie esentiala au avut cercetarea stiintifica si invatamantul. Scolile romanesti de silvicultura, recunoscute pe plan european, erau prezente si deosebit de active la toate manifestarile internationale.
Este de neinteles de ce si actualul guvern continua sa subestimeze pana la lichidare cercetarea stiintifica romaneasca, in timp ce state ca Ungaria, Finlanda, Austria, au reusit sa se impuna in cadrul Uniunii Europene, obtinand pentru cercetare pozitii de prestigiu si fonduri importante de la institutiile sale. Astfel, Ungaria a obtinut, in anul 2008, infiintarea Institutului European pentru Inovatii si Tehnologie in centrul universitar de la Seghedin (Szeged), cu un buget estimat de U.E. la 2,4 miliarde de euro, din care 308 milioane au fost deja acordate pentru demararea activitatii. Desi avem cel mai performat institut de cercetari si amenajari silvice din Europa, pana si stabilirea capacitatii de productie a padurilor Romaniei s-a incredintat unui institut austriac, iar studiul pentru organizarea Regiei Nationale a Padurilor, unei institutii finlandeze.
Exista pericolul real ca in cercetare Romania sa continue sa ramana „ruda saraca a Europei”, iar cercetatorii nostri sa traiasca din „firimiturile” primite de la institute din tari unde conducerile politice, in loc de certuri si scandaluri, au actionat si s-au impus, primind finantari europene.
Tinand seama de ciclul indelungat de viata si productie al padurilor, solutiile tehnice, legislatia si programele pentru silvicultura trebuie bine fundamentate stiintific. Aceasta obligatie revine Uniunii Europene prin stabilirea de reglementari obligatorii pentru paduri si economia forestiera. Pentru elaborarea acestor reglementari este necesar sa fie creat de urgenta Institutul European pentru Paduri, Mediu si Fauna.
Padurile ce acopera arcul si bazinul Carpatic, prin biodiversitatea, structura si valoarea speciilor, precum si prin varietatea faunei, sunt cele mai reprezentative din Europa. Romania detine cea mai mare suprafata din masivul impadurit ce acoperea „Dacia Felix”, iar in centrul bazinului carpatic, la Brasov, dispune de Universitatea „Transilvania”, constituita din facultati, personal universitar si baza logistica de specialitate, recunoscute pe plan european.
Actuala Universitate „Transilvania” este cel mai important si complex centru de invatamant superior din Europa pentru silvicultura, vanatoare si exploatarea lemnului, precum si in domeniul industrializarii produselor finite si a mobilei.
Aceasta universitate, impreuna cu personalul si baza logistica a Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, poate fi garantia pentru crearea Institutului European pentru Paduri, Fauna si Mediu in Romania, acesta avand capacitatea de a fundamenta stiintific politicile, strategiile, programele si normele tehnice pentru dezvoltarea padurilor, in corelare cu economia forestiera.
Romania poate asigura conditii optime de functionare a acestui institut. Initierea, documentarea, prezentarea si sustinerea in fata Consiliului European a propunerii de creare a acestui Institut European in Romania, la Brasov, este o datorie de onoare a statului roman. Aceasta obligatie revine Universitatii „Transilvania” si institutiilor locale ale Brasovului, instititutiilor centrale, incepand cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Academia Romana, Presedintie, Parlament, mai ales parlamentarii europeni, Guvernul, in special Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Cu un sprijin important poate contribui Ministerul Mediului, care detine secretariatul permanent al Conventiei Carpatice, cu sediul tot la Brasov, avand ca obiectiv si conservarea biodiversitatii padurilor si faunei Carpatilor.
Crearea unui asemenea institut pe teritoriul Romaniei presupune consultari diplomatice complexe cu tarile interesate, nu numai din Uniunea Europeana, atragerea organizatiilor nonguvernamentale interne si internationale de mediu si ecologice. Este necesara si constituirea unui puternic lobby al „romanilor de pretutindeni” si prietenilor sinceri ai Romaniei, pentru obtinerea acordului necesar.
Ceea ce justifica aceasta solicitare este indelungata traditie si remarcabilele realizari prin care s-au impus cercetarea si invatamantul romanesc, cat si puternica baza logistica de care dispune.
Institutul de Cercetari si Experimentari Forestiere – I.C.E.F. – se infiinteaza in 1933, iar in 1990, cu denumirea de Institut de Cercetari si Amenajari Silvice, dispunea de un personal de 2.019 oameni – personal tehnic: 876 persoane, din care 467 cu studii superioare, avand o baza materiala pentru experimentari de 127.500 hectare, din care 100 hectare pepiniera. Institutul avea 20 de statiuni de cercetari si experimentari, pe 6 zone geografice (filiale): Moldova – Hemeius, Campia Dunarii, Dobrogea – Stefanesti, Carpati, Subcarpatii sudici – Pitesti, Banat, Muresul inferior – Caransebes, Transilvania de Nord-Vest – Bistrita, Transilvania de Sud-Est – Brasov.
Este necesar ca Guvernul sa analizeze situatia actuala a cercetarii fata de cea din 1989 si dezvoltarea sa in perspectiva.
Invatamantul superior silvic a fost infiintat in 1894 la Branesti si din 1923 se incadreaza in Scoala Politehnica din Bucuresti. In 1948 se infiinteaza Institutul de Silvicultura din Brasov care, in anul 1953, este format din patru facultati de specialitate (Silvicultura, Amelioratii silvice, Exploatarea si industrializarea lemnului, Ingineri economisti). Din anul 1990 invatamantul silvic se incadreaza in Universitatea „Transilvania” din Brasov.
Invatamantul silvic a dispus de baze proprii experimentale: Ocolul silvic didactic Brasov – 21.676 hectare, cu pepiniera centrala si gradina dendrologica, Baza de integrare cinegetica si salmonicola, Baza de integrare-amenajare torenti.
Institutul a pregatit studenti nu numai pentru nevoile Romaniei, ci si pentru tari ca Bulgaria, Albania, China, Coreea de Nord, Mongolia, Ungaria, Grecia, Siria s.a.
Pana in anul 1990 invatamantul silvic superior era de elita, numarul de candidati pe un loc depasind cifra de 10. In present, a devenit un invatamant de masa, sunt admisi absolventi de liceu cu media 5 ori s-au facut si admiteri fara concurs. Facultatile cu profil silvic au proliferat, de la o singura facultate de silvicultura in 1990 s-a ajuns la 8 centre de invatamant superior silvic. Pentru a deveni „rentabile”, acestea, pe langa numarul de studenti finantati de la buget, primesc un numar de 3-4 ori mai mare cu plata taxelor, care sunt admisi in orice conditii.
Politica de dipersare a invatamantului a dus la cresterea haosului, abuzurilor si clientelismului in invatamintul silvic.
Principiile Declaratiei de la Bologna privind integrarea invatamantului superior in Uniunea Europeana au fost acceptate fara o analiza critica a situatiei din Romania. S-a adoptat finantarea globala in functie de numarul de studenti, posibilitatea scolarizarii cu taxe a studentilor la facultatile de stat s.a.
Se impune o reforma radicala a invatamantului silvic pentru ca viitorii ingineri sa faca fata exigentelor unei gospodariri durabile a padurilor. Personalitati remarcabile, cu indelungata experienta, pot prezenta propuneri bine fundamentate in acest domeniu.
Cercetarea si invatamantul silvic si forestier s-au impus pe plan european si au avut cele mai stranse legaturi cu scolile franceza, germana, elvetiana, iar in perioada postbelica si cu scoala ruseasca. Reluarea legaturilor cu aceste scoli se impune.
Membrii fondatorii ai FEDERATIEI PENTRU APARAREA PADURILOR
Dr. Ing. Mihai Ionescu, Dr. Ing. Aurel Ungur, Ing. Marcel Ionescu
Presedintele Asociatiei Proprietar de padure, Presedintele Asociatiei Patronale
Proprietarilor de Paduri Presedinte al Asociatiei Silvo-Domeniale Resita U.D.R.
din Romania, A.S.P.R. „Vulturul” – jud. Cluj