Dimensiune a securitatii in viziunea Scolii de la Copenhaga, mediul s-a impus pe agenda contemporana de riscuri si amenintari de o maniera prea putin anticipata.
Sursele de insecuritate in materie de mediu sunt multiple, iar ponderea lor este agravata de conexiunea intrinseca dintre decizia politica si interesele economice.
Astfel, fie ca avem de a face cu exploatari miniere extensive, de implantarea de vectori industriali toxici in arii urbane, de traficul auto, de defrisari masive, de modificari sau proasta intretinere ale terasamentelor cursurilor de apa, de deversari accidentale sau voite in suprafetele de apa, de limitarea ariilor rezervatiilor naturale in folosul unor nou descoperite zacaminte naturale etc., putem vorbi de riscuri si amenintari la adresa securitatii umanitatii si in particular a cetatenilor europeni.
Limitele cresterii
Sub egida influentului Club de la Roma aparea in anul 1972 studiul The Limits to Growth, lucrare controversata dar care a pus pentru prima oara de o maniera sistematica problema scaderii accelerate a resurselor naturale din cauza cresterii economice. Concluziile studiului se bazau pe folosirea a 5 parametrii variabili, anume populatia lumii, procesul de industrializare, poluarea, producerea hranei si diminuarea resurselor. In pofida unor concluzii infirmate in timp (ex. cea potrivit careia peste doua decenii, adica in anul 1992, rezervele de petrol urmau sa se epuizeze), logica argumentativa nu a putut fi contestata. Mai precis, o evaluare onesta a relatiei dezvoltare economica-resurse existente trebuie sa se bazeze nu pe un calcul fals al unui necesar constant, ci pe o progresie accelerata a epuizarii resurselor din cauza evolutiei habitatului uman si a prioritatilor sale consumationiste.
Citeste articolul integral Securitatea de mediu a Uniunii Europene
